Definiție din
Micul dicționar academic, ediția a II-a
arar1 [Atestat: DIONISIE, C., ap. HEM 1463 / V: (înv) ha, haral, (îvp) iu, harariu, i, urări, or, ur (pl urare) / Plural: i, e / Etimologie: tc harâr] 1 (Îrg) sn Țesătură groasă și rară, din păr de capră, din care se făceau traiste pentru cai sau cu care se acopereau căruțe. 2 sn (Îrg) Țesătură de păr din care se făceau corturi. 3 sn (Îrg) Coviltir acoperit cu arar (2). 4 sn (Pop) Giulgiu. 5 substantiv masculin (Îrg) Sac mare din pânză groasă. 6 substantiv masculin (Îrg) Sac mare de lână. 7 sn (Îrg) Cantitatea de lână pentru un arar (6).
