Definiție din
Micul dicționar academic, ediția a II-a
cérere substantiv feminin [Atestat: N. TEST. (1648), ap. DA / A: cerére / Plural: ri / Etimologie: cere] 1-2 (Înv) Încercare de a (întâlni sau) afla ceva Si: cerut1 (1-2). 3-4 (Căutare sau) trecere în comerț Si: cerut1 (3-4). 5-6 Cantitate de (bunuri și) servicii necesare pentru a se acoperi consumul. 7-8 (În economia de piață; îs) solvabilă Cerință de mărfuri și de servicii pentru care cumpărătorii dispun de mijloace de plată. 9 (Îlav) La Când se solicită. 10 (Teh; îs)
– de oxigen Cantitate de oxigen consumată într-un anumit timp de o apă care se scurge prin canale, atunci când este supusă unui proces de purificare biologică. 11 (Teh; îs) maximă de putere Valoare maximă a puterii care se cere unei centrale electrice, într-un interval de timp limitat. 12 Încercare de a face ceva cuiva Si: cerut1 (5). 13 Încercare de a obține ceva dorit Si: cerut1 (6). 15 Dorință afirmată insistent de a avea pe cineva sau ceva Si: cerut1 (7). 16 Pretenție (în baza unui drept) Si: revendicare Si: cerut1 (8). 17 Impunere a unei necesități Si: cerut1 (9). 18 Exigență în îndeplinirea unei datorii Si: cerut1 (10). 19 Trebuință stringentă Si: cerut1 (11). 20 Exprimare a dorinței de a avea ceva Si: cerut1 (12), implorare, rugăminte. 21 (Pex) Act adresat unei autorități de o persoană prin care se solicită ceva ce intră în atribuțiile acestei autorități Si: (înv) petiție. 22 Stăruință de a obține un lucru Si: cerut1 (13). 23 Exprimare a dorinței ca cineva să facă ceva Și:# cerut1 (14), solicitare. 24 Rugăminte. 25 Solicitare a unei permisiuni Si: cerut1 (16). 26 (Îs) în căsătorie Pețire. 27 Cerșire.
