Definiție din
Micul dicționar academic, ediția a II-a
chircít, ă a [Atestat: ALECSANDRI, T. 1199 / Plural: iți, e / Etimologie: chirci] 1 (despre oameni) Cu corpul ghemuit. 2 (despre oameni) Cu trupul încovoiat (în convulsii). 3 (Mls despre membrele corpului) Strâmb. 4 (despre piele) Uscat. 5 (Mls despre membrele corpului) Paralizat. 6 (despre oameni și, în special, despre animale și plante) Care nu se dezvoltă bine Si: pipernicit. 7 Degenerat. 8 Păcătos. 9 (Pop; îs) Pădure ă Pădure rară. 10 (Îas) Pădure cu copaci strâmbi. 11 (despre coaja fructelor, legumelor) Zbârcit.
