Antonime condamna

Antonime a condamna

Dicționarul de antonime dă următoarele antonime ale cuvântului A condamna: a dezvinovăți a grația a ierta Sursa antonimelor: Dicționar de antonime

Antonime condamnabil

Dicționarul de antonime dă următoarele antonime ale cuvântului Condamnabil: necondamnabil Sursa antonimelor: Dicționar de antonime

Antonime condamnare

Dicționarul de antonime dă următoarele antonime ale cuvântului Condamnare: grațiere Sursa antonimelor: Dicționar de antonime

CONDAMNÁ, condámn, verb

I. tranzitiv

1. A osîndi, printr-o sentință judecătorească, a supune unei pedepse, a pronunța o pedeapsă împotriva cuiva. A condamna pe cineva la închisoare. ▭ Cu Nicola la barcă mai era și un arab din Tunis, condamnat pe douăzeci de ani. BART, E. 276. De ce-i condamnat Vișan?

– întrebai pe: grefier. VLAHUȚĂ, O. A. 146.

2. A exprima o dezaprobare severă (față de cineva sau ceva); a blama, a veșteji. Războită este odios popoarelor și ele condamnă cu asprime orice guvern, orice om politic care prin acțiunile sale creează o primejdie pentru menținerea păcii, provoacă agravarea situației internaționale. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2671. În numele apărării păcii și colaborării dintre state, poporul nostru condamnă pregătirile pentru dezlănțuirea unui nou război mondial. SCÎNTEIA, 1952, nr. 2525.

3. (Cu privire la un bolnav) A considera că nu mai are nici o scăpare. Doctorii o condamnaseră definitiv. BART, E. 383.