Definiție din
Micul dicționar academic, ediția a II-a
cotropíre substantiv feminin [Atestat: (a. 1869) URICARIUL XIV, 146/5 / Plural: ri / Etimologie: cotropi] 1 Năvălire. 2 Inundare. 3 Ocupare prin violență a unui teritoriu străin Si: cotropit1 (3). 4 Luare în stăpânire a ceva Si: cotropit1 (4). 5 Uzurpare a unui drept Si: cotropit1 (5). 6 (Înv) Nimicire. 7 (Înv) Desființare. 8 Înconjurare (8). 9 (Înv) Umplere. 10 (Înv) Acoperire. 11 (Înv) Îngropare. 12 (Înv) Învelire. 13 (Înv) Călcare în picioare Si: cotropit1 (13). 14 (Înv) Culcare la pământ Si: cotropit1 (14). 15 (Înv) Dărâmare. 16 (Înv) Prăbușire. 17 (Înv) Pierdere cu firea Si: cotropit1 (17).
