Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
IMPORTÁ2, persoană 3 impórtă, verb
I. intranzitiv (Mai ales în construcții negative sau restrictive) A avea importanță, a prezenta interes. Camera aceasta a dumitale îmi amintește ceva foarte vechi. Altă cameră... într-o țară care nu importă și într-un an care nu importă. C. PETRESCU, C. vezi 288.
♦ tranzitiv (Precedat de pronume persoană la acuzativ) A prezenta interes pentru o anumită persoană, a privi pe cineva. Și mai la urmă mă importă foarte puțin cauza primară: o chestie mult mai modestă mă necăjește pe mine. CARAGIALE, N. S. 82.