Antonime infiinta

Antonime a înființa

Dicționarul de antonime dă următoarele antonime ale cuvântului A înființa: a lichida a suprima Sursa antonimelor: Dicționar de antonime

Antonime Înființare

Dicționarul de antonime dă următoarele antonime ale cuvântului Înființare: desființare Sursa antonimelor: Dicționar de antonime

ÎNFIINȚÁ, înființez, verb

I.

1. tranzitiv A face să ia ființă, a da ființă, a crea, a funda, a întemeia, a institui, a alcătui, a constitui. La Iași a fost înființată, în timpul domniei lui Vasile Lupu, «Academia Domnească» de la Trei Ierarhi. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2872. Oastea... o înființă tot din oameni unul și unul. ISPIRESCU, M. vezi

5. Alexandru I... înființează o ierarhie bisericească și politică. NEGRUZZI, S. I 271.
       • reflexiv pasiv În timpul lui Brîncoveanu s-au înființat patru tipografii noi în țară. istorie R.P.R. 211.

2. reflexiv (Despre oameni, uneori cu o ușoară nuanță peiorativă) A apărea într-un loc (pe neașteptate); a se prezenta, a se înfățișa. În sfîrșit, duminecă înainte de amiazi se înființâ în strada Argintari. REBREANU, R. I 179. Mă arătai mirat că se înființaseră cu toții așa devreme. M.

I. CARAGIALE, C.

9. Se ține concurs... Se-nțelege că Niță n-a lipsit a se înființa la verb reflexiv:eme. CARAGIALE, M. 135.