 |
|
| CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Antonime respect
| |
|
| |
| Definiție din
RESPÉCT substantiv neutru Atitudine și sentiment de deferență dictat de stima, considerația, cinstirea sau prețuirea acordată unei persoane (mai rar unui lucru). Își trase din cap cușma și înălță doi ochi cuminți, plini de o sfială ș-un respect nemărginit. SADOVEANU, O. VI 359. Pentru respectul sentimentelor lui, nu verb reflexiv:ea să-și amintească decît lucrurile de care n-are nevoie să roșească. REBREANU, R. I 254. Toată lumea în drum îl saluta cu respect. BART, E. 339. Dicționarul limbii romîne literare contemporane • Expresia: A ține (pe cineva) la (în) respect = a ține pe cineva la distanță; a nu-l lăsa să devină prea familiar. Radul știa a ține în respect pe... vecini. NEGRUZZI, S. I 106. A pune (pe cineva) la respect = a impune cuiva o atitudine respectuoasă; a pune la punct, vezi punct. Respectele mele, formulă de salut. Înainte de plecare, trec să depun respectele mele la picioarele amfitrioanei. C. PETRESCU, C. vezi 198. Respeetele mele nepoatei matale! IBRĂILEANU, A. 143. Te îmbrățișez din tot sufletul, alăturînd pentru dama ta respectele mele. La GHICA, A. 599. – Formă gramaticală: plural articulat (în expresie) respectele. | |
