Antonime umflat

Antonime umflat

Dicționarul de antonime dă următoarele antonime ale cuvântului Umflat: dezumflat Sursa antonimelor: Dicționar de antonime

UMFLÁT, -Ă, umflați, -te, adjectiv

1. (Despre obiecte cu pereți elastici sau plianți) Umplut pînă la limită cu ceva, și întins, mărit; plin. De la bancă, cu pungile umflate de arginți, treceau la birt. STANCU, despre 229. Scoase din portofelul, umflat o hîrțoagă albă. REBREANU, R. I 191.
       • (Prin analogie, despre corpul omului) Umflat de apă... pare gras și mulțumit. SAHIA, N. 41. Cu pîntece rotunde umflate de colivă. MACEDONSKI, O. I 42. (figurat) Contese ideale, Umflate de pretenții și verb reflexiv:ednice de jale. ALEXANDRESCU, M. 269.
♦ (Despre pînzele unei corăbii) Întins, înfoiat de vînt. Sînt corăbii cu pînzele umflate ce intră la adăpost întîmpinate de furtuna care se apropie. BART, S. M.

14. Pe undele încete își mișcă legănate Corăbii învechite scheletele de lemn Trecînd încet ca umbre

– țin pînzele umflate. EMINESCU, O. I 63. Cu-a sale pînze umflate o mică luntrișoară Pe luciul viu a mării de vînt se îngîna. ALECSANDRI, P. I 194.
       • (În contexte figurate) Deasupra vîntu-aleargă cu pînzele umflate. despre BOTEZ, P. O. 54.

2. (Despre ape) Care a crescut, care și-a mărit nivelul și a ieșit din albie (din cauza ploilor sau a topirii zăpezilor). Pîraiele umflate curg iute, șopotind. ALECSANDRI, P. III 24.

3. (Despre țesuturi organice) Inflamat (în urma unei boli, a unei lovituri etc.). Vorbea greu din buzele umflate. DUMITRIU, N. 137. Era trențăros, murdar, slab ca un țîr și cu o falcă umflată. GALACTION, O. I 84. Părăsit și trist, cu picioarele umflate de bătrînețe... nu se putea împăca cu noua stare de lucruri. ANGHEL, PR. 45.
       • Expresia: A rămîne cu buzele umflate vezi buză.

4. (Despre cifre, prețuri) Mărit în mod exagerat (și cu intenție). Pe verb reflexiv:emea regimului burghezo-moșieresc, specula deșănțată cu medicamentele, prețul lor umflat făceau ca omul muncitor bolnav să fie lipsit de posibilitatea unui tratament medical. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2760.
       • figurat N-a produs nimic original, n-a produs nimic care să poată rămînea altfel decît doar ca document de naivă și umflată pretențiune. CARAGIALE, N. forme 158.
♦ (Despre felul de a se exprima al cuiva) Căutat, bombastic, artificial, emfatic. Eu nu mă îmbăt cu vorbe umflate și nu vă arunc în ochi fraze umplute cu vînt. C. PETRESCU, C. vezi 101.

– Variantă: (învechit și regional) îmflát, -ă (ALECSANDRI, P. P. 340) adjectiv