Antonime vietui

Antonime a viețui

Dicționarul de antonime dă următoarele antonime ale cuvântului A viețui: a muri Sursa antonimelor: Dicționar de antonime

VIEȚUÍ, viețuiesc, verb IV. intranzitiv

1. A se afla în viață, a fi viu; a exista, a trăi. Este sigur că a lui soție, Cît va viețui, Are să respecte a sa datorie. BOLINTINEANU, O. 50. Mulți ani să viețuiești, măria-ta. ALECSANDRI, T. II 158.
♦ A se întreține, a-și procura mijloacele necesare traiului. Stau în cîmp ți mă gîndesc Cu ce o să viețuiesc? N-am lețcaie în chimir. ALECSANDRI, P. P. 228.

2. A ședea, a locui, a trăi într-un anumit locuțiune Prin partea locului unde viețuia el, mai toți oamenii purtau gușă sub bărbie. STANCU, despre 43. Aicea viețuia ursita lui, pe care au fost răpit-o un zmeu. SBIERA, P. 94.

3. A-și duce viața într-un anumit fel. Feciorii or trăi-n lume cum voi ați viețuit. EMINESCU, O. I 61. Olga viețuia foarte retrasă. NEGRUZZI, S. I 44. Doina cînt, doina șoptesc, Tot cu doina viețuiesc! ALECSANDRI, P. P. 224.

4. A trăi laolaltă, în același loc cu cineva; a conviețui. Umblu veselă și cînt Că mi-a dat badea cuvînt C-amîndoi vom viețui Cîte zile sînt și-or fi. CORBEA, A. 72. Îi murise bărbatul după un an de viețuit împreună. CĂLINESCU, E. O. II 193. Zece ani au vietuit ei în căsătorie. ISPIRESCU, E. 133.