Antonime viitor

Antonime viitor

Dicționarul de antonime dă următoarele antonime ale cuvântului Viitor: trecut Sursa antonimelor: Dicționar de antonime

VIITÓR1 substantiv neutru

1. (În opoziție cu trecut) Timpul care urmează prezentului. Viitorul și trecutul sînt a filei două fețe. EMINESCU, O. I 196. După trecut putem judeca viitorul. NEGRUZZI, S. I 271. Așa zice tot omul ce-n viitor trăiește. ALEXANDRESCU, P. 77.
       • Locuţiune adverbiala Pe (sau în) viitor = de acum înainte. Voiește cu tot dinadinsul ca lucrurile să meargă Într-altfel pe viitor. ODOBESCU, la CADE.

2. Situație, stare (viitoare) pe care și-o creează cineva; perspectivă de viață care se deschide înaintea cuiva. vezi carieră2. Ce carieră strălucită, ce viitor extraordinar îi așteaptă! BARANGA,

I. 156. Safta a început să discute cu cuconu Vasilică Popazu despre viitorul Măriei. SADOVEANU, O. IV 299. Am ajuns să nu mai pot lucra nici ziua, nici noaptea... îmi zdrobiți viitorul cu gălăgia. REBREANU,

I. 88. Brațul tău ce sfarmă astăzi un jug aspru de robie, Ție însăți pregătește viitor de libertate. ALECSANDRI, P. A. 72.
       • (Rar, la plural ) Își puneau visurile tovărășie și-ncepeau să-și clădească viitoruri. VLAHUȚĂ, O. A. 112.
       • locuțiune adjectiv (Plin) de viitor sau cu viitor = care are toate condițiile pentru a ajunge la o situație de frunte, la o carieră frumoasă, la o viață bună. Nu știu dacă din sala aceea de tineri plini de viitor a ieșit pînă azi verb reflexiv:eun om întreg. GALACTION, O. 336. Îi găsim noi [fetei] un băiat bun și cu viitor. C. PETRESCU, C. vezi 110.

– Formă gramaticală: (rar) plural (2) viitoruri.