Definiție din
Micul dicționar academic, ediția a II-a
bâhă substantiv feminin [Atestat: CANTEMIR, ap. HEM 2872 / V: bâhă, bâvă, bâuă / Plural: he / Etimologie: bg въxъ] 1 (Înv; îe) A prinde (sau a), a se apuca de A persista în negarea unui fapt Si: a tăinui. 2 (Reg; îe) A pune a (sau bâva, bâua) A nu spune, a nu recunoaște. 3 (Reg; fig; îae) A se îmbufna. 4 (Reg; îe) A se face de cu lumea A se înjosi. 5 (Reg; îe; despre cai și boi) A avea (sau a pune, a da) a A nu verb reflexiv:ea să tragă Si: a se încăpățâna. 6 (Reg) Femeie nevoiașă, lipsită de inițiativă.
Alte expresii înrudite sau asemănătoare 
