eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă a fi în vervă?

Care e înțelesul expresiei a fi în vervă?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei " a fi în vervă":
a fi însuflețit, avântat, volubil





Ce inseamna expresia      ă in literatură

" Vazand ca nu te misca-avantul,
Nici verva mea prieteneasca,
Eu tac si tie-ti dau cuvantul:"
Unui bancher poezie de Cincinat Pavelescu

" Femei si barbati nu numai ca ma sufereau, dar ma incurajau in meteahna asta a mea.
Placeau indeosebi schimbul de replici, duelul cu spirite, verva galanta risipita in atacuri si riposte si mai cu seama lovitura finala pe care lasam sa mi-o dea femeia, de la care o primeam cu toata gratia. Era un joc subtil, un fel de academie morala de lustruire a moravurilor, grosolanite de chefurile vulgare, jocul de carti si patimile politice. In felul asta, aparent usuratic, cercam sa opun fara sa-mi ridic lumea in cap amorul ideal, cultul pur al femeii, intrigilor si adulterului, care trona ca o institutie. Ca se putea interpreta si altfel, nu tagaduiesc. Dar, in ceea ce ma priveste, totul se petrecea in cea mai desavirsita cuviinta. Onorabilitatea doamnelor, prietenia barbatilor nu erau cu nimic atinse. inconjurat de adepti si ucenici, savuram cu mindrie intinderea si succesul miscarii initiate de mine.
Singura persoana care nu a catadicsit sa primeasca jocul a fost d-na X, o vaduva frumusica, tare bogata si foarte increzuta. Ea s-a asezat de Ia inceput in rolul de adversara ireductibila si cauta prin toate mijloacele sa-mi Daruiasca opera."
Farsa poezie de Vasile Voiculescu
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
VÉRVĂ substantiv feminin Belșug de expresii și de idei redate cu însuflețire și mobilitate (vezi volubilitate); dispoziție sufletească favorabilă veseliei, avîntului. Frumusețea și hazul anecdotelor și episoadelor din viața de pescar a autorului, povestite cu o vervă scînteietoare. BRĂTESCU-VOINEȘTI, forme 52. Vezi să nu-ți uiți verva și talentul la București. BASSARABESCU, S.

II. 171. E-un tărăboi amețitor de glasuri Și vinul vechi dă vervă tuturora. ANGHEL-IOSIF, M. I 16. El simte în sală un curent simpatic, care-i ațîță verva. VLAHUȚĂ, O. A. III 65.
       • Expresia: A fi în (sau cu) vervă = a fi însuflețit, volubil, avîntat. Deputatul era, firește, în vervă și într-adevăr era amuzant. CAMIL PETRESCU, U. N. 26. În seara aceea Scarlat a fost mai cu vervă decît aricind. C. PETRESCU, Î. II 67.