 |
|
| CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Sensul expresiei este
|
 ă in literatură "Dar nu bubuie musai tobele tribului la oleaca de foc, ci bubuie hormonii domnisoarei N., marsaluind in sir indian la o tigara, de pe Luminei, unde-or vedea cu ochii." Portret de trib cu mascul dominant poezie de Paul Vinicius |
| Definiție din
INDIÁN1, -Ă (< limba franceza ) substantiv masculin; i forme, adjectivDicționar enciclopedic 1. S. m. și forme Locuitor al Indiei. 2. Adj. Care aparține Indiei sau populației ei. • Arta i. = arat care s-a dezvoltat de la sfârșitul mileniului al IV-lea î. Hr., în cadrul culturilor din valea Indului, legate de dezvoltarea budismului și brahmanismului. Cunoaște mai multe perioade în evoluția sa. Cele mai vechi vestigii de arhitectură sunt cele rupestre (sanctuare, mănăstiri). Din secolul 4 î. Hr. apar construcții în lemn, cărămidă și piatră, ale căror proporții cresc mereu în secolele următoare, decorația devenind din ce în ce mai abundentă. Legate de arhitectură, se dezvoltă sculptura (reliefuri narative, de ex. la Gandhara, secolul 2-4; Ajanta, Ellora, secolul 6-8) și pictura murală, care atinge apogeul la Ajanta. Importante sunt și sculpturile în ronde-bosse reprezentând zeități (Buddha, Șiva) de o mare puritate a formelor, pline de grație, armonie și virtuozitate în redarea mișcării. Alături de artele decorative, cultivate în toate epocile, în secolul 16-18 cunoaște o mare înflorire miniatura (Școala din Bengal, secolul 12-19, Școala mongolă, secolul 17). Astăzi, a.i. se dezvoltă atât în sensul vechilor tradiții locale, cât și al asimilării celor mai noi tendințe ale artei moderne a secolul 20. |
