eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă deprindere a face literatură?

Care e deprindere a face literatură?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei " deprindere a face literatură":
a părăsi domeniul faptelor reale, a trece la exagerări




Ce inseamna expresia      Alte expresii înrudite sau asemănătoare
Ce inseamna expresia      ă in literatură

" E banal ce spun acesta e argumentul.
Doamne, cata literatura continem!
Sentimentele va amintiti? le-am invatat inca"
Carantina poezie de Ana Blandiana

" Bucuresti, D. Marzescu a gasit mai
nimerit sa ma trimita in literatura .
Cum stiu spiritual ca esti,"
Dlui George Marzescu poezie de Cincinat Pavelescu
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
LITERATÚRĂ, literaturi, substantiv feminin

1. Creație artistică în care se reflectă realitățile vieții cu ajutorul limbii; arta cuvîntului. Ne interesează literatura care face pe om mai eroic, mai generos. SADOVEANU, E. 41. Din aceste scrisori [ale lui C. Negruzzi] putem cunoaște ideile lui despre limbă și literatură. IBRĂILEANU, spaniolă Hristos 105. Fondul literaturii adevărate nu e de loc egoismul, ci altruismul cel mai larg. IONESCU-RION, C. 105.
       • Expresia: (Peiorativ) A face literatură = a ocoli esențialul unei probleme prin artificii de exprimare.

2. Totalitatea operelor literare ale unei epoci, ale unei țări, ale unui grup social etc. În preajma anului 1900, una din cele dintîi mari bucurii spirituale pe care le-am avut a fost contactul cu marea literatură rusească, devenită astăzi literatura clasică a popoarelor Uniunii Sovietice. SADOVEANU, E. 182. «Legendele patriotice» vor rămîne totdeauna în literatura națională și ele singure sînt de ajuns să facă din Bolintineanu un poet neuitat. DEMETRESCU, O. 163. Literatura noastră făcu pas de uriaș și astăzi se numără cu mîndrie între literaturile Europei. KOGĂLNICEANU, S. A. 38. Literatură populară = creație artistică literară apărută în sînul poporului, care, transmisă pe cale orală, devine dintr-o operă individuală la origine o creație colectivă. Literatură cultă = creație literară a unor autori cunoscuți, transmisă prin scris. [Miorița] se ridică prin arta ei fină și prin simțămîntuL ei pătrunzător așa de sus, încît, cu drept cuvînt ne putem întreba dacă i se poate găsi păreche in alte literaturi populare și dacă chiar literatura cultă, în infinitele-i variații, a realizat verb reflexiv:eodată un mic poem așa de armonic și de artistic. SADOVEANU, E.

15.
♦ Totalitatea operelor scrise care se referă la un anumit domeniu. Lucrări valoroase din literatura muzicală. CONTEMPORANUL, S. II, 1951, nr. 223, 2/2. Își procurase literatură de specialitate și mi-a făcut o serie de observații extrem de juste. BARANGA,

I. 160.
♦ Totalitatea lucrărilor cu privire la o anumită problemă, la un anumit subiect; bibliografie.