 |
|
| CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Sensul expresiei este
|
 ă in literatură "Ma uit in departare si nu privesc nimic Au ce cintari usoare se isca in adincuri, Pe cind alint in palma matasea de la ciucuri ?" Ape si munti poezie de Tudor Vianu " La un indemn al batrinei, o fata si un flacau luara prescura pe miini, si cu mare alai, urmati de preot, pasira pina-n iezer, unde o pusera pe fata mohorita a apelor. Lumea privea cu rasuflarea taiata. Popa isi istovise provizia de cintari si tacuse cuprins de sfiala, dindu-se citiva pasi inapoi. Multimea astepta, nu stia nici ea ce. Atunci batrina, sprijinita de femei, se apleca asupra iezerului si incepu sa taie apele in chip de cruce cu cirja, inginind o veche vraja, ca un bocet: impaca pestii, chema sufletul apelor si-i cerea indurare pentru cei ce au gresit si l-au pingarit. Iar se ridica uitindu-se la cer si iar se incovoia peste ape, inchinindu-se cu toiagul in cele patru zari spre care plecau cercuri." Lacul rau poezie de Vasile Voiculescu |
| Definiție din
CÎNTĂRÍ, cîntăresc, verb IV.Dicționarul limbii romîne literare contemporane 1. tranzitiv A determina greutatea unui corp cu ajutorul cîntarului. Am cîntărit lemnele. • reflexiv pasiv Ne spuse că se va da semnalul alergării îndată ce se vor cîntări concurenții... celor mai ușori li se pune plumb pe șa, pînă ce sînt toți deopotrivă grei. NEGRUZZI, S. I 40. Iepele care-s cu mînzi Fac cinci sute de florînzi (= fiorini), Iar de soi moldovenesc Cu galbini se cîntăresc. ALECSANDRI, P. P. 314. • Expresia: A cîntări în mînă (sau în mîini) = a aprecia greutatea unui corp, luîndu-l în mînă. Căută Ileana sacul cu ghemele, le numără, le cîntări-n mînă. RETEGANUL, P. I 55. A cîntări din ochi = a aprecia cu aproximație, din ochi, greutatea unui corp, sau (figurat) alte însușiri. 2. tranzitiv figurat A aprecia, a judeca, a estima; a cumpăni, a chibzui. Te lași îmbrîncit in situații pe care ar fi. trebuit să le mai cercetezi, să le mai cîntărești. PAS, Z. 1293. Pînă mîne ai verb reflexiv:eme să gîndești ce să spui și ce nu. Cîntărește-le pe toate in minte și grăiește după conștiința ta. DEMETRIUS, vezi 130. I-am cîntărit argumentele și istețimea. GALACTION, I 230. • Expresia: A-și cîntări (bine) vorbele = a-și alege (cu grijă) vorbele. • (Cu privire la oameni) A studia, a cerceta (cu privirea). Acand stătea pe gînduri și se uita la Rizea cîntărindu-l din ochi. DUMITRIU, N. Mă înțelesese. Mă cîntarea. DELAVRANCEA, H. T. 66. 3. intranzitiv A avea o anumită greutate, a trage la cîntar. Peștele cintărea 3 kg. • figurat A avea valoare (mare), a valora, a prețui. Aprecierea profesorului cîntărește greu. |
