Ce înseamnă a da chiorîș prin ceva?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "a da chiorîș prin ceva": a se repezi orbește, fără a lua seama peste ce calci

" -
Diamant negru? se chiori
Haim in causul palmei rabinului."
Sacul cu cartofi poezie de Vasile Voiculescu

" - Ti-oi da-o.
Ajunge el la iazul cela unde-o gasit baietii. Pune cusma-n cap, se face nevazut si se pune sub o tufa de buruiene. Da el era frumos si puternic, dar era sarac. Pe iazul cela era o covata cu fata in jos. La miezul noptii, aude el un vuiet strasnic. Aceea era bolta draceasca. Venea dracii si da porunci noaptea. Vine dracul cel mare, se pune calare pe covata (Scaraotchi). S-o suierat strasnic, s-o venit draci schiopi, chiori s-o-nceput sa-ntrebe Scaraotchi ce trebi au facut ei.
- Eu am intartat trei baieti, ca doar s-or ucide unul dintr-insii. Pacatul mare c-o venit finul lui Dumnezeu si li-o luat."
Finul lui dumnezeu poezie de Mihai Eminescu

CHIORÎ́, chiorăsc, verb IV.

1. intranzitiv A ajunge chior; a-și pierde un ochi; prin extensie a-i slăbi vederea, a orbi. Unul din ei fuga să vîre mîna în ceaun, să ieie apă și să deie la ochii celui ce aproape chiorîse de durere. ȘEZ. I 280.
       • tranzitiv Atunci... am descărcat țeava dreaptă și l-am chiorît [pe urs] de ochiul drept. La TDRG. Era să mă chiorască! Cine azvîrle cu bulgări? ALECSANDRI, T. 392.

2. reflexiv (Familiar) A se uita prea de aproape sau prea insistent la ceva (cum fac cei care nu văd bine), a se uita atent, cu curiozitate; a se uita chiorîș, a se holba, a se boldi. Iar te chiorăști la slove? CAMILAR, N. I 99. Nenea Ghiță s-a mai chiorît prin ciobul de sticlă, apoi s-a întors cu o privire pe care nu i-o mai văzuse Mitrea. SADOVEANU, M. C. 32.

3. intranzitiv figurat (Despre surse de lumină) A-i slăbi puterea de iluminare, a da lumină foarte slabă. Acolo sub pămînt și lămpile chiorîră. CAMILAR, N. I 359. Abia se zăreau niște gări mici cu felinare chiorîte de albăstreala camuflajului. CAMILAR, N. II 100.

4. intranzitiv (învechit) A ochi, a ținti. Unde chiorăște și unde lovește. PANN, P. vezi I

10.