eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă a face pe cineva albie de porci sau, rar, de cîini?

Care e a face pe cineva albie de porci sau, rar, de cîini?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "a face pe cineva albie de porci sau, rar, de cîini":
a batjocori, a insulta pe cineva în mod grosolan




Ce inseamna expresia      Alte expresii înrudite sau asemănătoare


Ce inseamna expresia      ă in literatură

" ca sa nu mai aiba tamaduire
serpuitoarea albie printre galbene stanci,
cu toate sfaramate si-nfipte cu muchiile taioase"
Peisaje cu flori de mazariche poezie de Ion Vatamanu

" Si-o aduceau pe mama intr-un destin cu tara.

Inchis la orizont de-nchipuiri fugare,
Pe-o albie vazduhul curgea in depar tare
Si mana cu el suflarea gurii noastre,"
Mama Maria poezie de Ion Vatamanu

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
ÁLBIE, albii, substantiv feminin

1. Obiect de întrebuințare casnică, făcut dintr-un trunchi gros despicat în două și scobit; servește la spălatul rufelor, la scăldatul și la adormitul pruncilor, la hrănirea vitelor etc. vezi covată, copaie. Puse copilul într-o albie. ISPIRESCU, L. 60. Să iei băietul cu albie cu tot și să vii cu dînsul la mine. CREANGĂ, P. 173.
       • Expresia: A face pe cineva albie de porci (sau, rar, de cîini) = a batjocori, a insulta pe cineva în mod grosolan. Căpitanul... a tăbărît asupra plutonierului, l-a făcut albie de porci și i-a pus în vedere că-l zvîrle tocmai în fundul Dobrogei dacă va mai da motive de nemulțumire d-lui Paga [moșierul]. REBREANU, R. I 98. Dacă nu verb reflexiv:ei să iei cîmpii... te fac albie de cîni. ALECSANDRI, T. I 238.

2. Adîncitură în scoarța pămîntului, prin care curge o apă; matcă. Lîngă apa Lisei clădiseră rumînii sat, demult, or fi fiind de-atunci o sută de ani. I-au zis Malu-Surpat, căci Lisa își săpase albie prăpăstioasă. SADOVEANU, M. C.

5. Din ce depărtări scoboară și cît a luptat Dunărea ca să străbată aici! A trebuit să spintece munții, să-și sape albia în piatră de-a curmezișul Carpaților. VLAHUȚĂ, O. A. II 116. Se ducea la vadul de la albia unui pîrîiaș. ISPIRESCU, L. 122.
       • figurat S-a grăbit să îndrume din nou discuția către albia veche. GALAN, Z. R. 86.
♦ figurat Depresiune de teren.

– Pronunțat: -bi-e.

– plural și: (popular) ălbii (ODOBESCU, la HEM).