eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă a fi bucuros de oaspeți?

Care e a fi bucuros de oaspeți?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "a fi bucuros de oaspeți":
a primi cu plăcere musafiri




Ce inseamna expresia      Alte expresii înrudite sau asemănătoare


Ce inseamna expresia      ă in literatură

" Si-i privegheaza cazna-n aratura, Vazduhu-i copt si fluturat pe zari, Ii parguie pan si cuvantu-n gura; Si pasarile-l trec pe curmezis, Si grindina ii pistruieste-aleanul, Ci el, in gandul lui mai cat un deal, Se reazema de toamna cu tot neamul. Si in lumina molcoma de nopti Pana-n butuc luceafarul se-nmoaie Cu lutul framantand in veac asprit Painea de plai cu bubuit de ploaie. Grija e tot, si cate-s imprejur De munca lui se tin si se innoada: Spinu-i hranit din mana lui cu sat Si helgea se inghesuie la nada. Si-l face universul omul lui Si tot ce-i greu — i-arunca in spinare — Frunza ce cade la hotar de ani, Si-amurgurile cate se rup din stare. Calca pe racla de strabuni, starnind La capatul cellalt floare si prunca, Toate se-ncheaga din vecia lui Si se innemuiesc dupa porunca. Si pan la urma i se face steag Camasa lui scortoasa — pe tot chipul, Si umerii il dor si se desfac Pe-alature, zvacnind, ca doua-aripe... Acesta-i Omul nostru cel ION Intrat pan la istov in asta vreme, Nu-l poti lega de somn si alinari,
De-o nepasare si de alte semne. Cand moare bucuros pe dealul lui Pus intr-un cos cu bobu-n aratura, Vine o stea cu busuioc pe maini Si ii saruta vecii de pe gura.
"
De Ioni, de Marii poezie de Anatol Codru

" O licarire de lumina!
Si bucuros atunci sa-si ieie
Pedeapsa pentru orice vina.

Dar vina lui nu sta in el,"
Fiica haosului poezie de Duiliu Zamfirescu

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
BUCURÓS, -OÁSĂ, bucuroși, -oase, adjectiv (Uneori urmat de determinări introduse prin prepoziție «de» sau conjuncție «că», «să»)

1. Care este cuprins de bucurie, plin de bucurie, foarte mulțumit; vesel. Și bucuros de jocul vieții năzdrăvan Le voi zîmbi la toate in chipul unei flori. BENIUC, vezi 60. Ne-am simțit bucuroși că ne aflăm împreună. SADOVEANU, N. forme

13. Aveai mușterei, de nu erai bucuros. CREANGĂ, P. 109.
       • Expresia: A fi bucuros de oaspeți = a primi cu plăcere musafiri. Bătînd la ușă, l-au întrebat de-i bucuros de oaspeți. NEGRUZZI, S. I 82. A fi mai bucuros să... (sau dacă... sau cînd...) == a prefera să... Osteniți... de spaimele și de greutățile bejeniei și mai bucuroși să sufere ce-o fi să sufere... decît să mai descurce încîlcitele păduri de la Curtea de Argeș la deal, hotărîră să rămînă unde se găseau. GALACTION, O.I 280. Am găsit de cuviință-să te poftesc [la praznic] și pe d-ta... -Bucuros, dragă cumătră, dar mai bucuros eram cînd m-ai fi chemat la nuntă. CREANGĂ, P. 31.
       • (Întărit prin «bun») Era bună bucuroasă de a putea să scape de zmeu. ISPIRESCU, L. 24.

2. Care face ceva cu plăcere, cu drag, din toată inima. Făcu semne că bucuroasă ar merge cu el oriunde, ci ea e mută. RETEGANUL, P. V 19. I-au pețit fata. Sfînta Duminică i-au dat-o bucuroasă. SBIERA, P. 85. De-o fi una, de-o fi alta... ce e scris și pentru noi. Bucuroși le-om duce toate, de e pace, de-i război. EMINESCU, O. I 146. Eu v-aș primi bucuroasă. ȘEZ. I 263.
       • (Adverbial) Atuncea să ne așezăm la masă, a hotărît tata.

– Bucuros, cumnate, numai cît se cuvine să se așeze mai întîi... cumnata. SADOVFANU, N. forme

14.
       • (întărit prin «bun») Faceți ceva rînduială!...

– Cum să nu, finule, bun bucuros! RETEGANUL, P. I 70.
       • (Adverbial, Transilvania; formulă de politețe cu care se răspunde celui ce mulțumește pentru ceva) Pentru puțin! n-ai de ce! mă rog! Mulțumesc! -Bucuros!