eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă a-i număra cuiva îmbucăturile sau înghițiturile?

Care e înțelesul expresiei a-i număra cuiva îmbucăturile sau înghițiturile?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "a-i număra cuiva îmbucăturile sau înghițiturile":
a ține cuiva socoteală de cât mănâncă, a da cuiva mâncarea cu zgârcenie



Ce inseamna expresia      Alte expresii înrudite sau asemănătoare


Ce inseamna expresia      ă in literatură

" In odaile de-alaturi cufundate-n umbra sura,
Far-a numara cadavrul ce-l avea fiestecare
Ca mecanic sa palpite sub a buzei sarutare."
Noaptea de februarie poezie de Alexandru Macedonski

" Putea mai mult sa vanda
Se numara mai mare.
Asa o miselie"
Hristos in biserica Ierusalimului poezie de Alexei Mateevici
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
NUMĂRÁ, númăr, verb

I. tranzitiv

1. A socoti cîte unități sînt într-o cantitate dată sau cîte persoane sînt într-un grup; a determina numărul de elemente dintr-o mulțime; a afla, a înregistra, a verifica numărul unui șir de obiecte, ai unei serii de mișcări etc. Am numărat oile și Alexa Baciul le-a însemnat la răbuș. SADOVEANU, B. 59. Cînd pui capul tu pe pieptu-mi și bătăile îi numeri... Fericit mă simt atuncea cu asupra de măsură. EMINESCU, O. I 82. Eu sînt tînăr încă: Pe douzeci de roze îmi număr anii mei! BOLINTINEANU, O.

4.
       • figurat Pînă la judecată bătaia e mai sfîntă!... Caporal, numără-i și ăstuia douăzeci și cinci. REBREANU, R. II 281.
       • Expresia: A-i număra (cuiva) bucăturile (sau înghițiturile) = a-i tot spune cuiva cît mănîncă, a nu-l lăsa să mănînce liniștit, a-i ține cuiva socoteală la mîncarea pe care i-o dai. (intranzitiv) A număra puțin = a dura puțin, a trăi puțin, a fi efemer. Dar păstrăvul e prea trecător și numără puțin. SADOVEANU, N. forme 139.
       • reflexiv Toți se numărau, mirîndu-se că sînt atît de mulți. C. PETRESCU, C. vezi 293.
       • reflexiv pasiv Toamna se numără bobocii ( = la urmă se văd roadele unei activități).
♦ (Adesea folosit absolut) A înșira numere la rînd în ordinea lor crescîndă sau descrescîndă. El numără în gîndu-i și anii îi adună. EMINESCU, O. I 98.

2. A considera, a pune ceva sau pe cineva în același rînd, în același număr, în același grup; a cuprinde, a îngloba. Tu, autor al manualului de vînătoare, n-ai socotit de cuviință a număra și turturica printre păsările de vînat. ODOBESCU, S. III 37.
       • reflexiv Dă-mi voie dar să mă număr și eu de acum pintre prietenii d-tale. ALECSANDRI, T. I 67.

3. (Cu privire la o sumă de bani) A plăti, a da. Îi număra cîte douăzeci și cinci de lei pe lună.