Ce înseamnă a îngropa zilele cuiva?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "a îngropa zilele cuiva": a nenoroci pe cineva

" Isi lasa ancorele grele sa cada una cate una,
Asa cum fiecare parca si-ar ingropa cate un mort!...
Sosesc cu panzele umflate,"
Sosesc corabiile poezie de Ion Minulescu

" Un verde-mocirlos, in care
Si-or ingropa pe veci iubirea acei ce n-o vor mai canta...
. . . . . . . . . . . . . . ."
Romanta celor trei romante poezie de Ion Minulescu

ÎNGROPÁ, îngróp, verb

I. tranzitiv

I. A băga un mort în groapă; a înmormînta. N-au să ne lase să-l îngropăm așa după voința noastră. SAHIA, N. 39. Peste două zile o îngropară cu cinste mare. CREANGĂ, P. 16. În liniștea sării Să mă-ngropați, pe cînd Trec stoluri zburînd, La marginea mării. EMINESCU, O. I 221.
       • figurat Coboară verb reflexiv:emea ca o apă Nestăvilită-n lunga-i cale, Și fiecare ceas îngroapă Comoara tinereții tale. TOPÎRCEANU, B. 65. Faci rău că nu-nveți pictura... Îngropi talentul, fiule. EMINESCU, N. 97.
       • reflexiv pasiv (Rar) P. Rareș... s-a îngropat în... monastirea Probota, zidită de el. NEGRUZZI, S. I 143.
       • Expresia: (Familiar) Să mă îngropi sau să-l îngrop, se spune ca o întărire a celor spuse pentru a părea mai convingător, a face pe ascultător să creadă. Să mă îngropi, sufletul meu, Năică, nu citi... stăi s-o ascult și eu. CARAGIALE, O. I 106. Care? Cel de colo? Să-l îngrop de l-am mai zărit pîn-acu. ALECSANDRI, T. I 355. A îngropa zilele cuiva = a nenoroci pe cineva. Fiică-sa însă plîngea de se sfărma, tot zicînd: Tată și mamă! mă rog nu-mi îngropați zilele. SBIERA, P. 126.

II.

1. A băga ceva în pămînt, a acoperi cu pămînt. Prindeți un liliac... și-l îngropați într-un furnicar. ALECSANDRI, T. I 104.
       • reflexiv Am izbutit de m-am îngropat în țărnă, la rădăcina unui păpușoi. CREANGĂ, A.

6. Paloșul mi-l învîrtea... Lîngă Mogoș de cădea Și-n pămînt se îngropa. ALECSANDRI, P. P. 154.
♦ (Cu privire la plante) A acoperi cu pămînt; a trage pămînt la rădăcină, a mușuroi. A îngropat via pentru iarnă.

2. figurat A înfunda în ceva, a ascunde acoperind bine, de toate părțile. Își îngropă fața în mîini și începu să plîngă. DUMITRIU, N. 109. Îngrop în palme capul. COȘBUC, P. I 60.
       • reflexiv D-nul Gălușcă s-o îngropat în hârtia cea mînjită cu cerneală. ALECSANDRI, T. 703.
♦ reflexiv figurat A ajunge, a se instala undeva într-un loc retras, izolat, fără legături cu alți oameni. Vidra nu verb reflexiv:ea să se îngroape la țară. HASDEU, R. vezi 127.