eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă a-l duce pe cineva gândul sau mintea, capul la ceva?

Care e înțelesul expresiei a-l duce pe cineva gândul sau mintea, capul la ceva?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "a-l duce pe cineva gândul sau mintea, capul la ceva":
a-i veni cuiva ceva în minte; a se pricepe să facă ceva; a face ceva



Ce inseamna expresia      Alte expresii înrudite sau asemănătoare


Ce inseamna expresia      ă in literatură

" Ce stapaneste neclintita,
Se duce vecinic negrabita
De la o lume la cealalta."
Sub stele poezie de Alexandru Macedonski

"
Fericita, o vei duce sub un cer de primavara,
Iar pe ierburile stepei, un palat miraculos,"
Stepa poezie de Alexandru Macedonski
Definiție din
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a
DÚCE1, duc, verb III.

I. tranzitiv

1. A transporta ceva sau pe cineva într-un anumit loc, a lua ceva sau pe cineva dintr-un loc și a-l pune într-altul.
       • Expresia: A duce (pe cineva) la groapă = a conduce un mort la locul de înmormântare.

2. A lua pe cineva cu sine spre a-l conduce, a-l îndruma, a-l introduce undeva; a conduce.
       • Expresia: A duce (pe cineva) cu vorba (sau cu minciuna) = a-i promite (cuiva) mereu ceva, amânând îndeplinirea promisiunii; a înșela (pe cineva) făcându-i promisiuni mincinoase. (familial) A duce (pe cineva) cu zăhărelul (sau de nas, cu cobza, cu preșul) = a înșela, a amăgi (cu promisiuni mincinoase). A se lăsa dus (de gânduri, de visare etc.) = a se lăsa cuprins, copleșit de gânduri. A-l duce pe cineva gândul (sau mintea, capul) la ceva = a-i veni cuiva ceva în minte; a se pricepe (să facă ceva); a face ceva.
♦ intranzitiv (Despre un drum) A conduce sau a ajunge într-un anumit loc, a da în...
♦ intranzitiv figurat A avea drept rezultat.

3. A deplasa pentru a apropia de cineva sau ceva; prin extensie a apropia de cineva sau ceva. Duce lingura la gură.

4. A transmite vești, vorbe, răspunsuri, salutări etc.

5. A-și petrece viața, zilele etc. într-un anumit fel; a trăi.
       • Expresia: A o duce în... = a nu mai înceta cu..., a o ține în... A nu o (mai) duce (mult) = a nu mai avea mult de trăit, a fi pe moarte.

6. A îndura, a suporta, a răbda, a suferi.
       • Expresia: A duce grija (cuiva sau a ceva) = a) a fi îngrijorat să nu (i) se întâmple ceva rău; b) a se interesa, a se ocupa îndeaproape (de cineva sau de ceva). A(-i) duce dorul = a) a-i fi dor de cineva; b) a fi dornic de ceva, a simți lipsa unui lucru.

7. A purta războaie, lupte, tratative etc.

8. A depune, a presta o muncă.
       • Expresia: A (o) duce la capăt (sau la îndeplinire, la bun sfârșit) = a îndeplini (în bune condiții) ceva.

9. A trage, a trasa linii.

II. reflexiv

1. A merge, a se deplasa, a se mișca, a pleca undeva sau către cineva.
       • Expresia: A se duce drept (sau într-un suflet, glonț, pușcă, întins) = a merge undeva repede, fără ocol. (popular) A se duce după cineva = a se mărita. A se tot duce = a merge fără încetare. A se duce cu Dumnezeu (sau în plata, în știrea lui Dumnezeu, în plata Domnului) = a merge unde verb reflexiv:ea, unde poate, oriunde. A se duce de râpă = a se prăpădi, a se distruge; a se cheltui; a decădea. Du-te-ncolo! = exclamație prin care se exprimă neîncrederea față de ceea ce spune cineva. (În imprecații) Du-te (sau ducă-se) dracului! (Substantivat) Du-te-vino = mișcare continuă (și intensă) încoace și încolo. (popular) Ducă-se pe pustii = a) dracul; b) epilepsie.
♦ A colinda, a cutreiera (fără țintă).
♦ A pluti pe apă sau a zbura în aer.

2. (Despre vești, zvonuri etc.) A se răspândi, a se împrăștia.

3. figurat A trece; a dispărea.

4. A muri; a se sfârși.

III. intranzitiv A rezista la...

– latina ducere.