eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă a lua de moț pe cineva?

Care e înțelesul expresiei a lua de moț pe cineva?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "a lua de moț pe cineva":
a apuca, a trage de păr pe cineva



Ce inseamna expresia      Alte expresii înrudite sau asemănătoare


Ce inseamna expresia      ă in literatură

" Voi, copii, v-ati intrebat:
Acest mot crestat si ros
E coroana de cocos"
Cocosul poezie de Arcadie Suceveanu

"Rasfrinta-n ape clare faptura de zapada.
Iar cufundarul mindru, cu mot portocaliu,
Se da afund in apa si iese mai tirziu, "
Papura-Voda poezie de George Topirceanu
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
MOȚ1, moțuri și (2) moațe, substantiv neutru

1. Șuviță de păr la femei și copii, ondulată și lăsată pe frunte, sau, la copii, prinsă în creștetul capului cu o panglică, cu o fundă; prin extensie panglică sau fundă cu care se leagă această șuviță. Poartă moț albastru. ▭ Să-ți fac o coadă ș-un moț. ȘEZ. I 237.
       • Expresia: A lua de moț (pe cineva) = a apuca, a trage de păr (pe cineva). (Ironic) (A fi) cu moț (în frunte) sau mai cu moț = a fi cu vază, însemnat, iscusit, breaz, grozav. Să-l vezi pe Martin: el cu moțu-n frunte. DAVIDOGLU, M. 83. Cum te-ai brodit tu mai cu moț, Mai firoscos decît noi toți? TEODORESCU, P. P. 111. A spune lucrurile cu moț = a exagera, a înflori o expunere.
       • (Familiar, cu valoare de interjecție, la adresa unei persoane care se amestecă nechemată în vorbă) Eh! moț! săriși și tu. Moț și el!
       • (Rar, la animale) De pe vîrful prelins al moțului său din frunte, cele de pe urmă picături de apă ale potopului ceresc se strecurau domol și rar. HOGAȘ, M. N. 179.

2. (La plural ) Bucată de șiret, hîrtie sau metal pe care se înfășoară o șuviță de păr pentru a o ondula. vezi bigudiu.

3. Smoc de pene de pe capul unei păsări. Pupăza are moț. Moțul ciocîrlanului.

4. Pielea roșie care atîrnă (ca un ciucure) de pe capul curcanului. vezi creastă. Un curcan stă sus, pe-o bîrnă. Nu verb reflexiv:ea să se bucure. Moțul roșu îi atîrnă Moale ca un ciucure. TOPÎRCEANU, M. 39.
♦ Compus: moțul-curcanului = a) plantă erbacee cu flori roșii în formă de spice care atîrnă în jos (Poligonum orientale); b) plantă erbacee cu flori mici și roșii așezate în spice lungi și mari, care atîrnă ca o coadă (Amarautus Caudatus). Moțul-curcanului tivea cu violet șanțurile.

I. BOTEZ, ȘC. 102.

5. Ciucure de fire de mătase, de lînă sau de bumbac, care atîrnă la fes, la scufie etc. Cu căciuli moțate, Cu moțuri vărgate, Lăsate pe spate. TEODORESCU, P. P. 497.

6. Partea superioară, ascuțită sau bulbucată a unor lucruri. îmi aduc aminte de fiecare fir de păpădie al cărui moț l-am retezat cu nuiaua. STANCU, despre 24. Moțurile capelelor se înălțau țanțoșe către tavan. SAHIA, N. 73.