eSursa - Dictionar de sinonime

Ce înseamnă a lua pe cineva prin surprindere?

Care e înțelesul expresiei a lua pe cineva prin surprindere?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "a lua pe cineva prin surprindere":
a lua, a ataca pe cineva pe neașteptate, a nu-i da cuiva timp să se dezmeticească

Ce inseamna expresia      Folosită in literatură

"
GABRIEL: O stiu, stiu, mosule drag Ma inchin sfios in fata jertfei D.tale /prin surprindere ii saruta mina/
"
DINCOLO DE VALE poezie de EUGEN GROZA

"
Am intilnit cu surprindere zilele trecute in tribunal pe bunul meu amic avocatul Alecu Iones-cu de la Severin. A vrut sa ma ocoleasca. L-am oprit brusc:
- Ce este cu tine?"
Farsa poezie de Vasile Voiculescu
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
SURPRÍNDERE, surprinderi, substantiv feminin

1. (Rar) Faptul de a surprinde (sau de a fi surprins), de a prinde (sau de a fi prins) fără veste, pe neașteptate; surpriză. A fost o surprindere ce ne pregătea Leuștean. GANE, N. III 172.
       • locuțiune adjectiv și adverb Prin surprindere = (în mod) neașteptat, neprevăzut; fără veste. Ne așteptăm la un atac scurt, prin surprindere. CAMIL PETRESCU, U. N. 264.
       • Expresia: A lua pe cineva prin surprindere = a lua, a ataca pe cineva pe neașteptate, a nu-i da cuiva timp să se dezmeticească.
♦ Observare, descoperire (a unui aspect momentan). În această direcție a surprinderii particularităților vîrstei tinere, Ionuț Păr-Negru, ucenicul starostelui Nichifor Căliman... ne poate da un bun ajutor. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 373, 4/1.

2. Sentiment, stare de uimire, de uluire produsă de un fapt neprevăzut; surpriză. Surprinderea mea e la fel de mare ca azi dimineață. DUMITRIU, N. 35. Focul dușmanului, oprit parcă o clipă ca după o surprindere, deodată se înteți Într-o izbucnire repede, într-o furtună nebună. SADOVEANU, O. VI 34. Îi răspunse, spre surprinderea și fericirea ei... chiar directorul ziarului. CAMIL PETRESCU, N. 100.
       • Locuţiune adverbiala Cu surprindere = cu mirare, cu uimire. M-am întors cu surprindere spre băietan. SADOVEANU, N. forme 166. Toți îl examinară cu oarecare surprindere. C. PETRESCU, C. vezi 184.
       • Expresia: (Rar) A avea o surprindere = a încerca un sentiment de uimire, a fi surprins. Domnul abate de Marenne avu într-adevăr o surprindere. SADOVEANU, Z. C. 72.