eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă a pune o vorbă bună sau un cuvânt bun pentru cineva?

Care e înțelesul expresiei a pune o vorbă bună sau un cuvânt bun pentru cineva?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "a pune o vorbă bună sau un cuvânt bun pentru cineva":
a interveni pentru cineva, a susține pe cineva



Ce inseamna expresia      Alte expresii înrudite sau asemănătoare


Ce inseamna expresia      ă in literatură

" Dreptatea este blestemata,
Si omul bun nesocotit.
Pe fruntea mea n-am nici o pata —"
Psalmi moderni poezie de Alexandru Macedonski

" Impreuna cu vanaturi nencetat se gramadesc.
Tot ce e mai bun pe lume, strans cu bani si iscusinta,
Imbranceste inainte lacomiile trupesti,"
Ospatul lui Pentaur poezie de Alexandru Macedonski
Definiție din
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
BUN, -Ă, (I-VIII) buni, -e, adjectiv, substantiv masculin și forme, (IX) bunuri, substantiv neutru, (X) adverb

I. Adj. Care prezintă calitățile necesare prin natura, funcția, destinația sa.

1. Care face în mod obișnuit bine altora, care se poartă bine cu alții; binevoitor.
       • Expresia: Bun la inimă = milostiv. Bun, rău = oricum ar fi. (Substantivat) Bun și rău = toată lumea (fără deosebire), oricine.
♦ Îndatoritor, amabil.
       • Expresia: Fii bun! = te rog! ai bunătatea!

2. Care se achită de obligațiile morale și sociale; corect, cuviincios; frumos, milos.
       • Locuţiune adverbiala (Substantivat) Cu buna = cu vorbe bune; de bunăvoie.
       • Expresia: Sfat bun = îndemn înțelept, util, folositor. A fi (sau a ajunge, a încăpea etc.) în (sau pe) mâini bune = a fi sau a ajunge la o persoană de încredere. A pune o vorbă bună sau un cuvânt bun (pentru cineva) = a interveni pentru cineva, a susține pe cineva.
       • Compuse: bun-simț = decență; bună purtare = comportare conformă normelor moralei și educației; certificat de bună-purtare = a) (ieșit din uz) certificat în care se atestă purtarea corectă a cuiva într-un serviciu, în școală etc.; b) figurat recomandație orală sau laudă adusă cuiva; bună-cuviință = politețe.

3. (Despre copii) Cuminte, ascultător, îndatoritor; care are grijă de părinți.

4. Caracteristic omului mulțumit, vesel, bine dispus.
       • Expresia: A fi în toane bune = a fi vesel, bine dispus.

II. Adj.

1. Care face sau prinde bine; plăcut, satisfăcător, agreabil.
       • Expresia: A i-o face bună sau a-i face (cuiva) una bună = a-i provoca cuiva o supărare. Una bună = o întâmplare deosebită, spirituală, o nostimadă. A o păți bună = a avea necaz. (ironic) Bună treabă! = frumos! halal! n-am ce zice! Na-ți-o bună! = asta-mi mai lipsea! asta-i acum! Na-ți-o bună că ți-am dres-o (sau frânt-o), se spune atunci când ai dat de o situație dificilă sau inoportună.

2. (Despre mâncăruri și băuturi) Gustos, apetisant, ales.
       • Expresia: Poamă bună, se spune despre un om de nimic, neserios, despre un derbedeu sau despre o femeie imorală.
       • Compus: bun-gust = simț estetic, rafinament.

3. Bogat, abundent, îmbelșugat.

4. (Despre miros) Frumos, plăcut, agreabil.

5. Liniștit, tihnit, fără griji; fericit. Viață bună.
       • (În formule de salut sau de urare) Bună dimineața! Bună ziua! Bună seara! Noapte bună!
       • Compus: (botanică) bună-dimineața = zorea.

III. Adj.

1. Potrivit, apt pentru un anumit scop; prin extensie care-și îndeplinește bine menirea.
       • Expresia: (Adesea substantivat) Bun de tipar (sau de imprimat) = aprobare dată de autor, de editură, de redacție sau de alți beneficiari pe tiparul de corectură sau de probă, după care începe imprimarea tirajului. Bun pentru... = valabil pentru...

2. (Despre organele corpului sau despre funcțiunile lor) Care funcționează bine.
       • Expresia: Bun de gură = limbut. Bun de mână = îndemânatic, abil.

3. (Despre îmbrăcăminte și încălțăminte) Care nu este uzat; prin extensie nou, de sărbătoare.

4. De calitate superioară; prin extensie de preț, scump, nou.
♦ Veritabil, autentic; pur.
       • Expresia: A o lua de bună = a crede cele spuse; a lua (ceva) în serios. A o ține (una și) bună = a susține un lucru cu încăpățânare. A ști una și bună = a se încăpățâna în susținerea unui punct de vedere.

5. (Despre bani) Care are putere de circulație. IV. Adj. Înzestrat, talentat, priceput; prin extensie dibaci, abil, iscusit. vezi Adj.

1. Folositor, util; avantajos, rentabil.
       • Expresia: La ce bun? = la ce folosește?
♦ (Despre timp, fenomene atmosferice etc.) Favorabil, prielnic; frumos.

2. (În basme și superstiții) Prevestitor de bine.
       • Expresia: A nu-i fi (de-)a buna cuiva = a(-i) prevesti ceva neplăcut, rău. VI. Adj.

1. Zdravăn, puternic, strașnic.
♦ Considerabil, mare.
       • Loc adverb În bună parte = în măsură importantă. O bună bucată sau o bucată bună (de timp, de loc etc.) = o parte însemnată (de timp, de locuțiune etc.).

2. Întreg, plin; deplin; prin extensie mai mult decât..., și mai bine.
       • Compuse: bună-credință substantiv feminin = a) obligație de comportare corectă pe care părțile trebuie s-o respecte la încheierea și la executarea contractelor sau, în cazul statelor, a tratatelor; b) convingere a unei persoane că acționează în temeiul unui drept și conform cu legea sau cu ceea ce se cuvine; sinceritate, onestitate; (locuțiune adjectiv) de bună-credință = sincer, cinstit.

3. (În expresie) Într-o bună zi (sau dimineață) = cândva, odată; pe neașteptate. VII. Adj. (Despre legături de rudenie) De sânge, adevărat. Tată bun.
♦ Văr bun sau vară bună = văr primar sau vară primară.
♦ (Despre prieteni, vecini etc.) Apropiat; devotat.
♦ Nobil, ales. VIII. S. m. și forme (învechit și popular) Bunic, bunică. IX. substantiv neutru

1. Ceea ce este util sau necesar societății sau individului pentru a-i asigura existența, bunăstarea, bogăția.
♦ Obiect sau valoare care are importanță în circulația economică.

2. (Mai ales la plural ) Tot ce posedă cineva; avut, proprietate, avere; bogăție, avuție.
       • Bunuri de consum = bunuri materiale destinate consumului personal sau social; obiecte de consum.

3. Element al patrimoniului unei persoane, care poate consta dintr-un lucru (bun corporal) sau dintr-un drept (bun necorporal).
       • Bune oficii = intervenție a unui stat pentru determinarea altor state în vederea rezolvării pe cale pașnică, prin tratative a diferendelor dintre acestea.

4. Calitate, virtute.

5. (Rar) Rezultat, rod, folos.

6. (La plural ) (economie) Bunuri economice = mărfuri și servicii care satisfac nevoile și care există în cantități limitate. X. adverb (Exprimă o aprobare) Bine, da, așa.

– latina bonus.