eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă a scădea în preț?

Care e înțelesul expresiei a scădea în preț?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "a scădea în preț":
a deveni mai ieftin





Ce inseamna expresia      ă in literatură

" Ne-a parasit Araratul !
Cu cat va scadea apa cu atat ne vom ineca mai mult

Cum, unde s-a dus ?
Dragii mei, aceasta este o alta poveste ! ?"
Cantec de leagan pentru arca lui noe poezie de Nichita Stanescu

" Si de aici vorbe si saguiala de nu se mai ispravea.
Cazusera toti pe capul lui: ba sa-l ierte pe neamt, ca nu i-a gresit cu nimic"; ba sa-l aleaga asa, mai mic, vreun pui de neamt numai, ca pe potriva lui"; ba sa-l mai astepte nitel, pina mai creste el si o mai scadea neamtul de foame"; altul, sa-si ia cosurile, ca-l aduce mai lesne in ele"; ma rog, cum face romanul cind te ia asa in bascalie si vrea sa te zvirle din ciocul opincii
Dar el, chisnovat cum era, da cu resteul peste botul fiecaruia de-l facea sa nu mai cricneasca, si tura-vura s-a tocmit de ramasag, zece pacuri de tutun, da' numai o gluma, ca toti l-am uitat pina a doua zi. "
Momaia poezie de Vasile Voiculescu

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
SCĂDEÁ, scad, verb

II.

1. intranzitiv (Despre cantități, valori și indicele lor) A se reduce, a se micșora, a diminua; a se rări. Mai pieriră trei din moldoveni. Numărul bravilor scădea pe toată ziua. NEGRUZZI, S. I 173. Căci păgînul nu scădea, Ci mai tare se-nmulțea. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 493.
       • Expresia: A scădea în preț = a deveni mai ieftin.
       • reflexiv pasiv Eu verb reflexiv:eau să vorbim, să mă conving că marfa îmi convine, că prețul nu se mai poate scădea. SADOVEANU, B. 99.
♦ (Despre intervale de timp; în opoziție cu lungi) A se scurta. Ziua scade, noaptea crește Și frunzișul mi-l rărește. EMINESCU, O. I 214. Singur, singur cu-a mea jale... Viața-mi scade jalea-mi crește. ALECSANDRI, P. I 175.
       • tranzitiv Cu mîne zilele-ți adaogi, Cu ieri viața ta o scazi, Și ai cu toate astea-n față De-a pururi ziua cea de azi. EMINESCU, O. I 204.

2. tranzitiv (matematică) A face o operație de scădere. Scade pe 18 din 63.
♦ A reține o parte dintr-o sumă înainte de a o elibera.

3. intranzitiv (Despre corpuri solide, în opoziție cu crește, mări) A-și micșora volumul, a se face mai mic, a se împuțina. Ceahlăul sub furtună nu scade mușunoi. ALECSANDRI, P. III 295.
       • (În contexte figurate) Mariuțo, draga mea, Ia ieși tu o țîră-afară Că nu te-am văzut d-astvară, Și de cînd nu te-am văzut Inima-n mine-a scăzut. BIBICESCU, P. P. 342. Codrule, rărește-te, Ca să-mi văd surorile, Că de mult nu le-am văzut, Carnea pe mine-a scăzut. ȘEZ. II 185.
♦ (Despre rîuri, mări) A-și coborî nivelul, a se retrage de la țărm, a-și împuțina apa (prin evaporare). Picioarele în ruină ale acestui pod se văd și azi, cînd scade Dunărea. GALACTION, O. I 121. Prutule, nu te-ndura Și scade, scade mereu Ca să pot trece și eu. ȘEZ. V

12. Că averile de frunte Sînt ca un izvor de munte. Astăzi curge și îneacă Și mîini scade ș-apoi seacă. ALECSANDRI, P. P. 41.
♦ (Despre mîncări cu sos, cu zeamă) A pierde apa prin fierbere, a se îngroșa.

4. intranzitiv (Despre procese în desfășurare, în opoziție cu întări) A slăbi în intensitate, în tărie; a descrește. Luminile amurgului scădeau din ce în ce. SADOVEANU, O. VI 49. Acum epidemia începuse a scădea în capitalie și a se întinde ca o pecingene pe celelalte orașe și sate. NEGRUZZI, S. I 292. Dorul ei de loc nu scade. TEODORESCU, P. P. 348.
       • tranzitiv Orice mi s-ar spune, nimic nu e în stare să scadă admirarea noastră pentru ea! ALECSANDRI, T. I 294. Miiule, voinicule, Nu omorî domnia, C-o să-ți scazi vitejia. TEODORESCU, P. P. 509.
♦ (Despre foc) A se domoli, a se potoli. În sat focul au scăzut. ALECSANDRI, P. I

8.
♦ (Despre voce, glas) A se coborî, a se face mai încet. Și cînd glasurile scădeau, cavalul suna limpede, înflorind melodia, pînă ce creșteau iar valurile glasurilor omenești. SADOVEANU, O. III 105. Îi scade vocea și cuvintele coboară unul cîte unul, ca mărgelele deșirate. CAMIL PETRESCU, T. II 54.

5. intranzitiv (Despre soare, lună) A coborî spre apus, a scăpăta. Era-n amiazi și-n miez de vară; Și soarele-a scăzut spre seară Și-n urmă soarele-a apus. COȘBUC, P. I 102. Luna se ducea Peste munții-nalți trecea Ș-apoi lin, încet scădea. ALECSANDRI, P. I 102.

– prezent industrie și: scaz (ISPIRESCU, L. 15).