Ce înseamnă a-și ține răsuflul?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "a-și ține răsuflul": a-și ține răsuflarea, vezi răsuflare

"

Dar as vrea sa vaz ziua pamantului vestita,
Sa rasuflu un aer mai slobod, mai curat,
Sa pierz ideea trista, de veacuri intarita,"
Anul poezie de Grigore Alexandrescu

" Rasuflarea-mi mi se curma.
Mai rasuflu inc-o data,
Zic o vorba, ea tresare "
Ea-si urma cararea-n codru poezie de Mihai Eminescu

2) răsúflu, a -á vezi intr. (ră- și suflu, ca sun, ră-sun; italiana risoffiare, a sufla ĭar; spaniolă resoplar, a sforăi). Respir, îmĭ schimb aeru din plămîĭ; copilu dormea și răsufla liniștit. Mă odihnesc puțin: lasă-mă să răsuflu. A fi spart pe undeva (vorbind de vase orĭ de beșicĭ): acest butoĭ răsuflă, acest burduf răsuflă pe undeva dacă nu rămîne umflat. Răspund, duc, ajung: această galerie răsuflă tocmaĭ la castel. Mă manifest, erup: bubele răsuflă ĭar. figurat Ajung la urechile lumiĭ, transpir: taĭna a răsuflat. vezi trecut Respir: aicĭ răsuflăm un aer curat. vezi reflexiv Respir. figurat Îmĭ vărs focu, îmĭ descarc sufletu: azĭ mă răsuflu și eŭ. Mă destăĭnuĭesc: a te răsufla către prietenĭ. Mă alterez de aer saŭ de vechime: un vin răsuflat, o glumă răsuflată.