eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă a sta stîlp de cremene?

Care e a sta stîlp de cremene?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "a sta stîlp de cremene":
a sta neclintit






Ce inseamna expresia      ă in literatură

" - Ti-l las deci dumitale, o lua de la capat baciul guraliv, ca esti si te vezi gospodar cuprins iar pentru ingrijiri si hrana tine bcrbinta asta. La intoarcere, daca-l mai aflu, ti-oi face si altfel de plata, ca vindem, se cheama, brinzeturile. Si sa stii, adaose el intorcindu-se, ca numele lui este Samson, pentru ca-i voinic ca tizul lui din Scriptura. Si s-au urnit cu turme, cu pastori si tarhatul tot sa se mistuiasca in negurile ploilor.
Dar, cum spuneam, de tocmeala asta intre baci si gospodar Samson nu stia si nici nu vrea sa stie. Lui ii ardea sufletul de dorul ciobanilor si al turmei. Aici, in cuprinsul unui stinjen, cit ii ingaduia lantul sa se miste, gainile ii ciuguleau mamaliga de sub nas si niste purcei obraznici il guita necontenit navalindu-I, cit trebuie sa se apere de ei mursicindu-i de urechi ca pe oile neascultatoare - si n-a mai rabdat. intr-o noapte s-a smucit cu putere, a smuls stilpul care putrezise si l-a tirit citiva pasi. Noroc ca lantul a iesit prin capatul lemnului si el a putut porni numai cu fierul de git. A sarit apoi peste poarta inalta si a fugit, nebun, dupa ai sai.
Chiar din poarta a pus botul in tarina noroioasa a drumului si a inceput a coteli, ici-colo. Aproape de casa si prin santul de alaturi si prin iarba imprejurimilor unde fusese popasul turmei, el putu deslusi urme invalmasite si citi izul lor cu nasul, ca pe niste slove intiparite cu mirosuri pe pamint. Dar mai la vale, merse din ce in ce mai anevoie, pina ce orice semn si miros pieri; ploile le spalase cu desavirsire Dar el tot a mers asa, in oibul locului, cu urechea si coada mereu mai pleostite, pina s-a oprit ratutit. Nu stia incotro sa mai apuce. S-a pus in sezut pe marginea drumului si a urlat lung spre murite si apoi catre ses: nu i-a raspuns nimeni. A pornit iar si a calcat pret de o posta, pina ce, istovit, s-a culcat intr-o porumbiste desnadajduit."
Ciobanila poezie de Vasile Voiculescu

"Beatrice!
Te am pe tine, stilp de foc, ce-mi stralucesti in noapte!
Nu sint eu, oare, mai fericit ca "
O scrisoare de dragoste inchipuita poezie de Vasile Voiculescu
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
STÎLP, stîlpi, substantiv masculin

1. Lemn lung și gros, de obicei cioplit și fixat în pămînt, care servește (mai ales în construcții) pentru a susține ceva; prin extensie orice element de construcție (de fier, de ciment, de piatră etc.) așezat vertical și servind la susținerea construcției (vezi coloană). Coborîi în fața unei case curate, albe, cu cerdac larg, cu stîlpi de lemn. SADOVEANU, O. VIII 18. Cucoșii cîntau acum pe stîlpii porților, în prag și în toate părțile. CREANGĂ, P. 294. Se văzură niște palaturi strălucite de podoabe, încît la soare te puteai uita, dară la dînsele ba. Aurul cu care erau poleiți stîlpii și ciubucele de pe lîngă strașină licărea de-ți lua ochii. ISPIRESCU, L. 37. Basilica Ulpiană cu cinci rînduri de stîlpi de granit. ODOBESCU, S. III 72. Aci a întins podul Constantin pre stîlpi de piatră care stau încă în apă și dintre care se vede mai cu seamă unul. BOLLIAC, O. 273.
       • Stîlp de telegraf (sau de telefon etc.) = fiecare dintre stîlpii de lemn așezați la o anumită distanță unul de altul, de care sînt prinse, pe niște izolatoare, firele telegrafice, telefonice, de radioficare etc. Se cațără pe un stîlp de telegraf. DUMITRIU, N. 59. Sus, pe-un stilp de telegraf, S-a oprit din zbor o cioară. TOPÎRCEANU, P. 200.
       • Expresia: A sta stîlp (de cremene) = a sta neclintit. Nu mai sta aicea stîlp, lîngă mine. SADOVEANU, O. VIII 213. Flăcăul a ridicat ciomagul în sus, dar n-a putut izbi, căci Baltag sta stîlp de cremene înaintea lui. SANDU-ALDEA, U. P.

10. A țintui (pe cineva) la stîlpul infamiei vezi infamie. Stîlp de cafenea = persoană care-și petrece timpul prin cafenele. Se știa despre el că e un stîlp de cafenea și că-i place să se țină mai mult de biliard, decît de meserie. PAS, Z. I 205. Au de patrie, virtute, nu vorbește liberalul, De ai crede că viața-i e curată ca cristalul? Nici visezi că înainte-ți stă un stîlp de cafenele, Ce își rîde de-aste vorbe îngînîndu-le pe ele. EMINESCU, O. I 150.
♦ Indicator de frontieră, de hotar. Spre a se încredința dacă nu cumva stîlpii, pietrele sau hotarele au fost mutate. PAMFILE, A. R. 152.
♦ Suport la o mobilă, picior de pat. Paturile erau de o parte și de alta ale cămării... așezate pe patru stîlpi lucrați ca melcul și cu niște dungi de aur. ISPIRESCU, L. 251.
♦ figurat Coloană (de fum, de praf, de foc etc.). Abia după ce stîlpul subțire de fum se ridică în înălțime, auziră cornul de pe munte. SADOVEANU, forme J. 376. Din cînd în cînd, vîntoasele se dau vîrtej, adună paie și frunze și praf, le ridică volbură naltă in aer, și se duce, se duce stîlpul, frămîntîndu-se peste cîmp. SLAVICI, O. I 268. Mihai mîndrul vine iară, Falnic ca un stîlp de pară. ALECSANDRI, P. A. 47.

2. figurat Persoană care constituie un sprijin de căpetenie pentru o colectivitate; fruntaș, om de vază, personalitate proeminentă. Barbu Craioveanul, ban al Craiovei, unul din stîlpii vechii și puternicii familii a Pîrvuleștilor. VLAHUȚĂ, R. P. 84. Acel care-ți grăiește Boier e, stîlp al țării. ALECSANDRI, T. II 169. Toată țara îl plîngea... că au pierdut un stîlp carele sprijinea toate nevoile țării. BĂLCESCU, O. I 102.
       • (În legătură cu colectivități) Poporul e stîlpul țării... fiecare părticică de pămînt e văpsită cu sîngele lui. RUSSO, O. 38.
       • Stîlpul casei = capul familiei. Nici o brazdă de moșie nu s-a mai înstrăinat de cînd s-a făcut dînsul stîlpul casei. REBREANU,

I. 49.