eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă a trage de mînecă pe cineva?

Care e a trage de mînecă pe cineva?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "a trage de mînecă pe cineva":
a a insista, a stărui pe lîngă cineva pentru a obține ceva; b a atrage atenția cuiva că minte sau exagerează






Ce inseamna expresia      ă in literatură

"
MOS CODRU:/urca obosit, gifiind, dar este totusi foarte multumit, schioapata putin, o mineca flutura in vint/ Asa Mi-ajunge pentru astazi /priveste in vale? Saracu pod Incet, incet, o sa-l ridic deasupra, stinca dupa stinca
"
DINCOLO DE VALE poezie de EUGEN GROZA

" A ! ce aparitie minunata pentru completarea peisajului, imi zise rizind, prietena mea. Tocmai aveam nevoie de o pata de culoare in atita alb de lumina si piatra
Dupa putin timp, silueta mea luase pe pinza contururile si miscarea ce lipseau peisajului Cit am pozat, prietena era complet absorbita de subiect Ochii ei priveau avid, fixau cu ajutorul penelului inspiratia spontana, fredonind fericita Palaria de plaja ii cazuse pe ceafa, vintul ii smulgea halatul cu indrazneala ; i-l luase de pe o mineca ; il arunca cu totul si picta numai in tricou uitand ca era ora cind lumea se intorcea de la plaja
Jos, la poalele vilei, citiva cunoscuti o priveau."
Terase albe poezie de Agatha Bacovia
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
MÎ́NECĂ, mîneci, substantiv feminin (Și în forma mînică)

1. Parte a îmbrăcămintei care acoperă brațul (de la umăr pînă la încheietura mîinii sau pînă deasupra ori dedesubtul cotului). Filip își trece mîneca hainei peste frunte. SAHIA, N. 31. Maică, fericirea mea, Pe mîneca de-a dreapta Pune-te pe dumneata; Pe mîneca de-a stingă Pune pe iubita mea. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 307.
       • Expresia: A trage de mînecă (pe cineva) = a) a insista, a stărui (pe lîngă cineva) pentru a obține ceva; b) a atrage atenția cuiva că minte sau exagerează. Femeia îl trăgea într-una de mînecă. REBREANU,

I. 34. Cît vei auzi că încep a croi cîte una mai deocheată, tu să mă tragi de mînica hainei, căci eu îndată voi îndrepta-o dupe ființa adevărului. ODOBESCU, S. III 46. A (nu) se lăsa tras de mînecă (de cineva) = a (nu) se lăsa prea mult rugat. (Regional) A da cu mîneci largi = a da cu plăcere, bucuros. Părinții fetei, cînd aud asta, au de bucurie că le-a picat un om așa de bun și o dau cu mîneci largi. CREANGĂ, P. 168. A o băga pe mînecă = a se speria, a se înspăimînta; a o sfecli. Cum o auziră ginerii împăratului, o băgară pe mînecă și mărturisiră că așa este. ISPIRESCU, L. 158. Naiba di spaimî o băgasî pi mînici rău, da rău di limba tătară ȘEZ. III

6. A scoate din mînecă = a inventa la repezeală o explicație. A nu avea (de-a face) nici în clin, nici în mînecă (cu cineva) vezi clin.

2. (tehnică) Dispozitiv în formă de mînecă (1). figurat Mînecă de vînt = dispozitiv în formă de mînecă, instalat pe un aerodrom, într-un loc ușor vizibil și înalt, cu ajutorul căruia se indică direcția vîntului.

3. (Învechit) Coloană de soldați orînduiți în flancul unei armate. Un lung pătrat cu două mînici de cîte cinci sute mușchetari fiecare. BĂLCESCU, la TDRG.

– Variantă: (Moldova) mînică, mînici și (rar) mînice (NEGRUZZI, S. I 145), substantiv feminin