Ce înseamnă adverbial, rar, în expresie sărac luciu?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "adverbial, rar, în expresie sărac luciu": sărac lipit pămîntului

" Un fel de vis de opium trece
Din al oglindei luciu rece.
"
Rondelul oglindei poezie de Alexandru Macedonski

" Moara ta zacea-ntr-o vale linistita — printre ulmi, —
Si era paraul neted ca un luciu de oglinda;
Insa soarele de vara isi sfarsise-a lui colinda..."
Prietenie apusa poezie de Alexandru Macedonski

LÚCIU2, -IE, lucii, adjectiv

1. (Despre obiecte) Care răsfrînge razele de lumină, care strălucește; lucitor, lucios. Doinind treceau veseli flăcăii prin sat Cu luciile coase pe-un umăr robust. COȘBUC, P. II 203. Lacul dormea neted, luciu ca oglinda. VLAHUȚĂ, O. A. 469. Lucii picături de smoală la pămînt cad sfîrîind. EMINESCU, O. I 50. Rîul luciu se-ncovoaie sub copaci ca un balaur Ce în raza dimineții mișcă solzii lui de aur. ALECSANDRI, P. A. 124.

2. Cu lustru, lustruit, prin extensie alunecos. Trecea ca un fior printr-o dungă de umbră o șopîrlă lucie; peste parcul vechi plutea o liniște mare. SADOVEANU, O. V 581. Fiind podelile tare lucii, [mărgeaua] să durigă chiar sub pat. RETEGANUL, P. V

14. Un sînge purpuriu văpsi pielea lui, lucie ca atlazul. NEGRUZZI, S. I 42.
       • Expresia: Sărăcie lucie = sărăcie totală, desăvârșită. N-au nici de unele. Sărăcie lucie. Podul gol, staulul gol. PAS, Z. III 278. Dară ortul popii, rămîind în urma lor casa toacă și o sărăcie lucie. ISPIRESCU, L. 286. Măi! Dar ce sărăcie lucie pe aici pe la rai, zise Ivan. CREANGĂ, P. 308.
       • (Adverbial, rar, în expresie) Sărac luciu = sărac lipit pămîntului. L-a băgat în judecăți... și l-a lăsat sărac luciu. DELAVRANCEA, S. 19.

3. (Despre un teren, un drum) Neted, lucios; lipsit de obstacole, liber, deschis. Trecură pe pod de gheață și găsiră cale lucie spre tîrg. SADOVEANU, B. 69. Nu mai rămînea turcilor decît o pustietate întinsă și lucie. ISPIRESCU, la TDRG. Gerul dă aripi de vultur cailor în spumegare Ce să-ntrec pe cîmpul luciu, scoțînd aburi lungi pe nare. ALECSANDRI, P. A. 113.

– Pronunțat: (forme) -ci-e.