eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă am ședință?

Care e înțelesul expresiei am ședință?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "am ședință":
trebuie să asist la o ședință



Ce inseamna expresia      Alte expresii înrudite sau asemănătoare
  • A avea aplecare sau plecăciune
  • A avea ceva la îndemână
  • A avea ceva pe mână
  • A avea de gând sau a-i fi cuiva gândul să...
  • A avea harţag
  • A avea sau a prinde orbul-găinilor
  • A avea sau a simţi fluturi la sau în stomac (argou)
  • A avea sau a-şi face treabă cu cineva
  • A avea un vis
  • A avea a face cu ...
  • A avea ac de cojocul cuiva
  • A avea academie sau acioală, capital, cearşaf, jurnal, listă, patalama, salbă (argou)
  • A avea aplecare spre…
  • A avea băşini sau muci în cap (argou)
  • A avea belciug (argou); despre femei
  • A avea beteşug despre oameni
  • A avea o jenă (argou); (ironic)
  • A avea bube-n cap (argou)
  • A avea bucurie
  • A avea bunătate
  • A avea cale (învechit)
  • A avea cale pe undeva
  • A avea cap sau minte
  • A avea capăt sau cap
  • A avea căderea să…
  • A avea căutare despre o marfă
  • A avea ceva de împărţit cu cineva
  • A avea ceva cu cineva
  • A avea ceva în gând sau în cuget, în minte
  • A avea ceva pe suflet sau pe conştiinţă
  • A avea ciudă sau, (învechit) mânie pe cineva
  • A avea clonţar la ghebă (argou); despre o casă
  • A avea curaj sau îndrăzneală
  • A avea dar sau talent
  • A avea darul să...
  • A avea datină (învechit) şi (popular)
  • A avea de fală
  • A avea de furcă cu cineva
  • A avea de gând să...
  • A avea de grijă
  • A avea de plătit o poliţă cuiva (argou)
  • A avea de ştire
  • A avea de-a face cu...
  • A avea dor
  • A avea dreptate
  • A avea dureri de cap
  • A avea farurile ciupite Gmţ.; despre o persoană în stare de ebrietate
  • A avea fericirea să… sau de a…
  • A avea fiinţă pe lume
  • A avea folos sau câştig ori, (învechit) dobândă
  • A avea friguri
  • A avea gărgăuni în cap
  • A avea grijă
  • A avea gură mare
  • A avea gură rea
  • A avea inimă
  • A avea iubire
  • A avea în cinste
  • A avea în pântece despre femei; (învechit)
  • A avea la sau în degetul cel mic
  • A avea la nazar pe cineva (învechit)
  • A avea milă de...
  • A avea nas
  • A avea nădejde
  • A avea nărav
  • A avea nevoie sau, (învechit) lipsă, trebuinţă de...
  • A avea noroc sau şansă
  • A avea o sau de vorbă cu cineva
  • A avea o ceartă
  • A avea obicei sau deprindere
  • A avea ocazia sau, (învechit) prilejul
  • A avea ochi
  • A avea oftică pe cineva
  • A avea parte de ceva
  • A avea pâră cu cineva (ştiinţe juridice); (învechit)
  • A avea pe capul său
  • A  avea  pe  cineva  de  aproape 
  • A avea pe cineva drag
  • A avea pe cineva la sau în inima sa
  • A avea pe dracul
  • A avea pe vino-ncoace
  • A avea peri răi (învechit şi popular)
  • A avea pitici pe creier (argou)
  • A avea putere
  • A avea răutate
  • A avea scăpare
  • A avea semne sau presimţiri
  • A avea seu la rărunchi sau a avea cheag
  • A avea socoteală sau, (învechit) rânduială
  • A avea teamă sau groază
  • A avea trebuinţă
  • A avea ţinere-de-minte sau memorie
  • A avea un cârlig la cineva (popular)
  • A avea un of
  • A avea voie sau permisiunea să...
  • A avea vreme sau timp
  • A avea pe cineva în de bine (învechit)
  • A avea... ani
  • A nu mai avea gură sau obraz, tupeu să…
  • A nu mai avea zile bune cu cineva
  • A nu avea mare sau desăvârşită cunoştinţă de ceva
  • A nu avea sau a nu da greş sau greşeală
  • Anu avea un sau niciun înţeles sau sens
  • A nu avea cap şi Dumnezeu sau şi chip să… sau de a…
  • A nu avea loc de întors sau de manevră (argou)
  • A nu avea milă
  • A nu avea obraz
  • A nu avea odihnă
  • A nu avea pe cineva la stomac
  • A nu avea rost să...
  • A nu avea somn
  • A nu avea treabă
  • A nu avea zile sau zilişoare
  • A nu mai avea ce face
  • A nu mai avea ce zice
  • A nu mai avea margini
  • A nu avea sau a nu şti cum să…
  • A nu avea când
  • A nu avea chip să...
  • A nu avea nici cenuşă în vatră sau în casă sau a nu-i arde nici focul în vatră
  • A nu avea nici în clin, nici în mânecă cu cineva
  • A nu avea niciun chichirez
  • A nu avea niciun sfânt
  • A nu avea ochi decât pentru...
  • A nu avea pentru ce sau de ce
  • A nu avea unde
  • A se avea bine sau rău cu cineva
  • A se avea bine sau rău cu cineva
  • A se avea dragi
  • A se avea rău cu cineva
  • Atâta bine sau folos ori câştig să am!
  • Ce-am avut şi ce-am pierdut
  • N-ai decât!
  • N-are a face
  • N-are cine să...
  • N-are cum Impersonal
  • N-are decât să... şi...
  • N-are nimic!
  • Nici acasă n-am de coasă


  • Ce inseamna expresia      ă in literatură

    "

    Catre-aceleasi lupte poarta al meu nume
    Fara-a sti ce soar ta vei avea in lume
    Si la urma trece-l altuia si tu..."
    Tu ce esti a naste poezie de Alexandru Macedonski

    Prietenie apusa poezie de Alexandru Macedonski

    Definiție din
    Dicționarul limbii romîne literare contemporane
    AVEÁ, am, vb

    II. tranzitiv

    I.

    1. A stăpîni, a poseda. Nu au despoții atîtea puști ca să poată doborî pe toți cei însetați de libertate. CAMIL PETRESCU, B. 119. [Copilul] după ce văzu că nu mai are de nici unele, și nici părinți, se puse pe un plîns de-ți era mai mare jalea de dînsul. ISPIRESCU, L. 287. Nu mai avea băiatul nici cu ce să vie-napoi acasă.CARAGIALE, O. III 39. Am auzit că ai o furcă de aur, care toarce singură. CREANGĂ, P. 96.
           • Expresia: (Familiar) Ce-am avut și cc-am pierdut = n-am avut ce pierde; puțin îmi pasă.
           • (Urmat de determinări introduse prin prepoziție «de la», precizînd proveniența obiectului posedat) Avem de moștenire, de la tata, o pereche de opinci. ISPIRESCU, L. 215. Îmbracă-te iute în pielea cea de urs, care o ai de la tată-tău. CREANGĂ, P. 215.
           • (Urmat de determinări introduse prin prepoziție «de» arătînd destinația obiectului posedat) S-o aibi de zestre pe cînd te-i mărita. SBIERA, P. 207. Să prinzi verb reflexiv:eo fîță de pește, ca să avem de legumă pentru azi și mîine. ISPIRESCU, L. 280.
           • figurat (Complementul este un abstract; uneori cu determinări introduse prin prepoziții) Ai dreptate, bădie Neculăieș... De unde să știi dumneata ce-aștept eu? SADOVEANU, P. M. 45. Avea o părere proastă despre el, cu totul pe nedrept. CAMIL PETRESCU, U. N. 26. Țara are nevoie de tihnă. DELAVRANCEA, A. 55. Trebuie întîi să omorîm pe zmeu, fiul zmeoaicei, căci, pînă va fi acesta deasupra pămîntului, pace de el nu veți avea. ISPIRESCU, L. 195. Împărăteasa a avut de grijă și pentru aceasta. ISPIRESCU, L. 107. (Popular) Nu știu dacă ai la știință ori ba. CREANGĂ, P. 313.
           • Expresia: (Eliptic) Ce am eu de acolo? vezi acolo.
           • (Verbul împreună cu complementul său formează o locuțiune verbalaală) A avea asemănare = a se asemăna. A avea bucurie = a se bucura. A avea (o) dorință = a dori. A avea o ceartă = a se certa. Se vede că a avut verb reflexiv:eo ceartă cu soră-sa. ISPIRESCU, L.

    5. A avea scăpare = a scăpa. Nu mai ai scăpare din mîna mea! ISPIRESCU, L. 223. A avea nădejde = a nădăjdui. Pot să am nădejde în voi? CREANGĂ, P. 20. A avea (un) vis = a visa. Vis frumos avut-am noaptea. EMINESCU, O. I 80. A avea în cinste = a cinsti. Ciocnesc un pahar cu cazacii, a căror sabie și galoane roșii le au în mai mare cinste. RUSSO, O. 102. A avea trebuință = a-i trebui. Nu am trebuință să mai descriu mulțămirea ce ne-a pricinuit acest concert original la miezul nopții. ALECSANDRI, C. 43.
           • (Verbul împreună cu complementul său corespund unui verb pasiv) Să avem iertare, stăpîne! CREANGĂ, P. 204.
    ♦ Expresia: A avea căutare vezi căutare.
           • (Complementul indică un raport de rudenie, de prietenie sau altfel de raporturi sociale; uneori aceste complemente sînt introduse prin prepoziție «de») Am un comandant energic. ▭ Mi s-au dus în pribegie doi feciori ce-am avut. SADOVEANU, N. P.

    7. Avere-ai azi și dumneata Nepoți, să-ți zică: moșu... Aveai cui spune la povești Cu împăratul Roșu. GOGA, P. 33. Acela va avea fata de nevastă. RETEGANUL, P. IV 73. Își alese... un ogar, să-l aibă de tovarăș. ISPIRESCU, L. 297. Pardon, răspunse șireata cu un zîmbet nevinovat; nu știam că... avea musafiri. NEGRUZZI, S. 227. (reflexiv reciproc) Nea Toma și nea Costea se au prieteni de cînd jucau leapșa împreună. TEATRU, 188.
    ♦ (Cu privire la creații ale spiritului omenesc) A fi autorul a... Vasile Alecsandri are multe piese de teatru.
    ♦ (De obicei în legătură cu o determinare locală sau temporală) A exista, a se afla (în posesia, în preajma, în mediul cuiva). Aveți pe acolo astfel de cărți? ▭ Noi avem în veacul nostru acel soi ciudat de barzi Care-ncearcă prin poeme să devie cumularzi. EMINESCU, O. I 137.
           • (În legătură cu o determinare locală indică poziția unor obiecte în raport cu cineva sau ceva) Ia ce-ți place din ceea ce am dinainte. ISPIRESCU, L. 384.
    ♦ A primi, a căpăta. Cine-o zice «Nițu vine» Are-un galben de la mine. TEODORESCU, P. P. 305.

    2. A dispune de ceva; a se bucura de ceva. Nu-i chip oare... să am un ceas tihnit cînd mă întorc la mine acasă de la treburi? SADOVEANU, N. forme 43.
           • Expresia: A avea ac de cojocul cuiva vezi acuzativ A avea loc vezi locuțiune A avea un post = a ocupa, a deține un post. A avea o meserie = a cunoaște și a practica o meserie. A avea verb reflexiv:eme (sau timp) = a dispune de timp, a fi liber sau disponibil (pentru a face ceva). Acum, lasă-mă! n-am verb reflexiv:eme. Îmi spui cînd mă întorc. DAVIDOGLU, M.

    10. Avem verb reflexiv:eme să aducem alte răsaduri, am murmurat eu. SADOVEANU, N. forme 33. Împăratul nici n-avea verb reflexiv:eme să se minuneze. ISPIRESCU, L. 390. A avea (ceva) pe mînă vezi mînă. A avea (ceva) la îndemînă vezi îndemînă. A avea zile vezi zi. Cîte zile o avea vezi zi. A (nu) avea zile bune (cu cineva) vezi zi.
           • (locuțiune verbalaală) A avea (ceva) la dispoziție vezi dispoziție.
           • A se folosi de serviciile cuiva, a dispune de cineva sau de ceva în scopul unor servicii. Are un doctor bun. ▭ Are păzitor la cireadâ un cîine. ISPIRESCU, U. 55.

    3. A fi compus, alcătuit din... Casa are patru etaje.
           • A fi înzestrat (cu ceva). În frunte șapca avea cîteva litere. DUMITRIU, B. forme

    6. Avea Ileana ochi de soare și galben păr, un lan de grîu. COȘBUC, P. I 122. Scorpia... este mai rea decît soră-sa și are trei capete. ISPIRESCU, L.

    6. De-ar avea codrul ista gură să spuie cîte a văzut... știu că am avea ce asculta! CREANGĂ, P. 119.
           • Expresia: A avea cap (sau gură, inimă, minte, nas, obraz, ochi, rost) vezi c. A avea peri răi vezi păr.
           • (Cu privire la calități psihice) A avea talent. Are memorie bună. Nu are răbdare de locuțiune ▭ Ar trebui să ai mai multă judecată. SADOVEANU, N. forme 33. De ai curaj să mai mergi, poți s-o întrebi pe dînsa. ISPIRESCU, L. 358. În acel echipagiu dinapoi era o tînără damă blondă, a căreia figură avea acea blîndeță ce se vede învecinicită de penelul lui Rafael. NEGRUZZI, S. I 37.
    ♦ A cuprinde, a conține. Balta are pește.

    4. A ține, a purta. În brațul drept Avea flori albe, dragi odoare, Și flori avea la-ncingătoare, Și-n mînă flori, și flori la piept, Și însăși ea era o floare. COȘBUC, P. II 258.
           • Expresia: A avea în mînă (și) pîinea și cuțitul vezi pîine. A avea (pe cineva) la inimă = a-l avea în puterea sa. (figurat) A avea (ceva) în gînd sau în minte, pe suflet (sau la sufletul său), pe conștiință, pe cap; a avea (pe cineva) la inimă (sau, familiar, la stomac) vezi c. A avea (pe cineva) drag = a-i iubi. Ei, acum ghicește singur De te am eu drag ori nu? COȘBUC, P. I 178. El o avea foarte dragă, ca ochii din cap. SBIERA, P. 169. (reflexiv reciproc) Vai bădiță, dragi ne-avem; Ne-am lua, nu ne putem. MARIAN, O. II 199.
    ♦ A fi îmbrăcat cu..., a purta. Avea haină albă.

    5. (Complementul exprimă o măsură de suprafață, de greutate, de volum etc.) A fi de o anumită înălțime, întindere, greutate etc. Un zid avînd doi metri înălțime. ▭ Știuca... avea cel puțin șase kilograme. SADOVEANU, N. forme 103.
           • Expresia: A nu (mai) avea margini = a întrece orice măsură. Supărarea acum nu avea margini. RETEGANUL, P. V 20.
    ♦ (Complementul exprimă o noțiune de timp) A fi de o anumită vîrstă. l-am spus că ești un copil, că nu ai decît cincisprezece ani. CAMIL PETRESCU, 57. Dinainte [în trăsură] era un om bălan, ce putea să aibă 35 ani. NEGRUZZI, S. I 37.

    6. (Cu privire la sentimente și senzații) A simți. Are o foame de lup. ▭ Toți avea milă de ea. ISPIRESCU, L. 309. Dragostea ce el [Mihai Viteazul] arată că are pentru popoarele învinse... BĂLCESCU, O. II 271. Are ciudă pe alia. ȘEZ. I 157. Frunză verde ș-o nuia, Cum să n-am inimă-rea: Eu iubesc, altul mi-o ia. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 383.
    ♦ Expresia: Ce ai? = ce supărare sau ce durere te-a ajuns? ce ți-e? Arald, ce însemnează pe tine negrul port?... Ce ai? EMINESCU, O. I 97. [Păcală:] Ce ai astăzi, măi Tîndală, de ești așa supărat? ALECSANDRI, T. 161. (Familiar) A (nu) avea (nici) pe dracul vezi drac. A avea ceva cu cineva = a purta, necaz cuiva, a-i căuta pricină. De aveți ceva cu noi, răspundeți! SEVASTOS, N. 114. Eu nu știu ce are cu mine. RETEGANUL, P. II 57. (Regional și familiar) N-are nimic! = nu-i nimic, n-are nici o importanță. Mă gîndeam: s-a supărat Miai pe mine, dar n-are nimic, acuma are să mă cheme să-i tai și porcul lui și gata, are să-i treacă supărarea. PREDA, Î. 99.
    ♦ (Cu privire la afecțiuni, boli) A suferi de... Are scarlatină... Are bătăi de inimă.

    7. (În legătură cu procese ale gîndirii) A-i trece (ceva) prin minte, a fi preocupat de... Am o idee. Are gînduri multe.
           • Expresia: A avea de gînd vezi gînd.

    8. (În expresie) A avea (pe cineva) în de bine = a privi (pe cineva) cu ochi buni. Mihai... chemă la sine pe Grigore Mako, fratele lui George, ostaș curajos și acesta, dar mai dulce la caracter decît frate-său și pe care-l avea în de bine, fiindu-i foarte credincios. BĂLCESCU, O. II 302.
           • reflexiv (În expresie) A se avea bine (sau rău) cu cineva = a fi în raporturi de prietenie (sau de dușmănie), a trăi în armonie, a se înțelege (sau a fi în relații dușmănoase, a fi certat). Se avea bine, ca frații. ISPIRESCU, U. 34. Cu nimenea-n lume nu se aveau bine. PANN, P. vezi II 96.

    II. (În legătură cu un al doilea verb)

    1. (Urmat de infinitiv, conjunctiv sau supin) a) A trebui să... Ce-aveam să-i spui? Nimic n-aveam, Dar era-n zori și eu voiam Să-ntreb cum a dormit. COȘBUC, P. I 94. De cîte ori avea cîte ceva greu de făcut, chema calul. ISPIRESCU, L. 149. Să știi de la mine ce ai să faci cînd vei ajunge acolo! CREANGĂ, P. 170. Ce avui a mai vedea! PANN, P. vezi I 99.
           • (Al doilea verb este subînțeles) Am examen = trebuie să dau un examen. Am o conferință = trebuie să țin o conferință. Am ședință = trebuie să asist la o ședință.
           • Expresia: A avea de furcă cu cineva (sau ceva) vezi furcă. A avea de lucru cu cineva (sau ceva) vezi lucru. b) (În forma negativă) A fi destul să... N-au avut decît cu ochiul ori cu mina semn a face, Și apusul își împinse toate neamurile-ncoace. EMINESCU, O. I 121.
           • Expresia: (Eliptic) N-ai decît = încearcă, fă cum spui, cum verb reflexiv:ei, treaba ta, puțin îmi pasă. c) A putea să... N-am a mă plînge de nimic. ISPIRESCU, L.

    12. Ia mai sfîrșește o dată cu lupul cela, altăceva n-ai de vorbit? CREANGĂ, P. 123.
           • Expresia: (Eliptic) A nu avea încotro vezi încotro. d) A fi în drept, a i se cuveni. Să faci tocmală că după ce ți-i împlini anii, să ai a lua din casa lui ce-i verb reflexiv:ea tu. CREANGĂ, P. 146. e) (În expresie) A avea (de-)a face cu cineva (sau cu ceva) vezi face. N-are a face! vezi face.

    2. (Mai ales în formă negativă, construit cu «ce», «cum», «cînd», «unde», «cine», urmate de un infinitiv fără prepoziție «a» sau de un conjunctiv) A (nu) ști, a (nu) putea, a (nu) găsi. Toți rămaseră de rușine, căci n-avură ce le face. ISPIRESCU, L. 380. Multe sînt de făcut și puține de vorbit dacă ai cu cine te înțelege. CREANGĂ, A. 100. Harap-Alb, nemaiavînd ce zice, mulțămește. CREANGĂ, P. 223. N-avea cui să lese moștenirea urii lui. EMINESCU, N.

    8. Ea-i răspunde: n-am ce face. ALECSANDRI, P. P. 240.
           • Expresia: A (nu) avea de ce vezi ce. N-aveți pentru ce vezi ce. A (nu) avea cînd vezi cînd. A (nu) avea cum vezi cum. A (nu) avea unde, a (nu) avea de unde vezi unde.
    ♦ unipersonal A (nu) fi, a (nu) se găsi cineva (pentru a face un lucru). N-are cine să mă hrănească. ISPIRESCU, L.

    15. Ai să te duci în fundul iadului și n-are să aibă cine te scoate. CREANGĂ, A. 17. Jele-i, doamne, cui i-i jele, Jele-i, doamne, codrului, De armele hoțului, Că le plouă și le ninge Și n-are cine le-n- cinge. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 288.
           • (Popular, în formă personală) Ast lucru l-aș face-ndată, Dar n-am cine să mă bată. PANN, P. vezi I 107.

    III. (Cu valoare de verb auxiliar)

    1. (Servește la formarea perfectului compus) Eu am luat-o fără drum în sus. BENIUC, vezi

    7. Bine ați venit sănătoși! ISPIRESCU, L.

    1. Mi-a ieșit înainte un urs grozav, care m-a vîrît în toți spărieții. CREANGĂ, P. 186.
           • (Popular și poetic; formele auxiliarului urmează după participiu) Nepoate, mai văzut-ai pietre nestimate așa de mari? CREANGĂ, P. 217. Juratu-m-am și mă jor (=jur). JARNÍK-BÎRSEANU, despre 74.

    2. (Servește la formarea modului optativ-condițional) Dacă m-ați fi anunțat, aș fi putut, merge, căci terminasem lucrarea. ▭ Așa ați verb reflexiv:ea voi... să-și rupă oamenii coastele. DUMITRIU, B. forme 7.

    3. (Urmat de conjunctiv servește la formarea unui viitor popular și familiar) Cînd voi izbi o dată eu cu barda, Această stîncă are să se crape. BENIUC, vezi

    7. Cînd ai s-ajungi doctorul Lor [al mașinilor]... ai să știi să umbli cu orice fel de mașini. PAS, Z. I 307. Curînd aveți să mă plîngeți; în van aveți să mă chemați; de unde m-oi duce, nu mă mai întorc. SADOVEANU, N. forme

    7. Aveți să mergeți! RETEGANUL, P. III

    9. Avem să dăm peste o primejdie mare. ISPIRESCU, L.

    6. D-apoi dacă n-oi ști eu, cine altul are să știe? CREANGĂ, P. 299.

    4. (În construcții perifrastice) A urma să... Aici avea să se ridice o fabrică. Avea să se înscrie la cursurile serale. ▭ În revărsatul zorilor avea să plece din nou. BART, E. 255.

    – Forme gramaticale: prezent industrie am, ai, are, avem, aveți, au; prezent conjuncție persoană persoana a doua singular: tu ai și (regional) aibi (CREANGĂ, P. 151), persoană 3 aibă; (III

    1) am, ai, a, am, ați, au; (III

    2) aș, ai, ar, am, ați, ar; participiu avut.