Ce înseamnă că hîr, că mîr sau hîr încoace, hîr încolo?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "că hîr, că mîr sau hîr încoace, hîr încolo": că-i cîr, că-i mîr, vezi cîr

HÎR interjecție

1. Onomatopee care redă mîrîitul cîinilor cînd sînt întărîtați.
       • Expresia: Că hîr, că mîr sau hîr încoace, hîr încolo = că-i cîr, că-i mîr, vezi cîr. Că nu știu ce, zîce el, că hîr, că mîr... PREDA, Î. 82. Hîr încolo, hîr încoace,

– intră omu-ntr-o crîșmă. SADOVEANU, P. S. 16. Că hîr, că mîr, bietul băiat nu se lăsa: ba că nu merg, ba că n-am furat nimic, păcatele mele. DELAVRANCEA, S. 100.

2. Onomatopee care redă zgomotul produs de unele mecanisme. Ceasornicul începu a hîrîi

– hîrr!

– apoi prinse a bate. SADOVEANU, P. 112.

– Pronunțat de obicei cu r prelungit.