Ce înseamnă care aparține simfoniei; cu însușiri de simfonie; o poem simfonic, -ă și substantiv neutru?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "care aparține simfoniei; cu însușiri de simfonie; o poem simfonic, -ă și substantiv neutru": compoziție instrumentală având un conținut cu caracter narativ, liric sau dramatic

"Lumini transparente ori dese,
Si plaiul strabate simfonic inaltul dor enescian.
Cum florile marilor pajisti "
Liveni poezie de Virgil Gheorghiu

" Un mare amator si cunoscator de arta a asistat la acest delicios concert - e o fiinta care, pentru ca nu intelege lumea aceasta decat prin frumos, o intelege mai bine decat multi. Ea dedea semnalele aplauzelor: era Carmen Sylva. Din fundul salii, ea urma, cu o infinitate de zambete si de miscari de inteligenta, fiecare miscare a genialei sale prietene - simfonia I.
Dupa un asa succes, Peters si valorosii lui tovarasi sunt legati si nu mai pot scapa: toata lumea asteapta al doilea concert simfonic. Ceva Mozart si Haydn - batranii aceia totdeauna tineri!
"
Concertul simfonic peters poezie de Ion Luca Caragiale

SIMFÓNIC, -Ă, simfonici, -e, adjectiv Care ține de simfonie; cu însușirile simfoniei. Postul de radio transmite o excelentă muzică simfonică. STANCU, U.R.S.S. 153.
       • figurat Prin valuri spumegoase ce-n giuru-i se alină, Cîntînd o melodie simfonică, marină, Ajunge Lia grabnic la insula dorită. ALECSANDRI, P. III 317.
       • (Adverbial) O introducere muzicală... ar trebui să expună simfonic toate ideile din piesă. CONTEMPORANUL, S. II, 1956, nr. 499, 4/2. (figurat) E trist!... pe masă arde o candelă albastră și viforul, simfonic, îmi cîntă la fereastră. DEMETRESCU, O. 57.