eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă ce mai veste??

Care e ce mai veste??


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "ce mai veste?":
ce mai e nou? ce noutăți știi? 2




Ce inseamna expresia      ă in literatură

" Voi care cunoasteti viata sub oricare forma — voi,
Frunze vestede, purtate de rastriste prin noroi,
Voi care-ati umblat pe uliti fara haine, fara paine,"
Noaptea de ianuarie poezie de Alexandru Macedonski

" Ucenicii Lui vor duce
Pretutindeni veste vie
De iubire si dreptate,"
Intrarea Domnului Iisus Hristos in Ierusalim poezie de Alexei Mateevici
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
VÉSTE, vești, substantiv feminin

1. Fapt, întîmplare, noutate care se aduce la cunoștința cuiva; știre, informație. Mi-a comunicat veste bună despre prietinul meu. SADOVEANU, N. forme 139. Vestea că direcția refuză să pună lui Bozan piciorul s-a întins vertiginos în uzină. SAHIA, N. 35. Citind aceste vești, împăratul a rămas dus pe gînduri. CARAGIALE, O. III 89.
       • (Personificat) Vestea alergase ca focul din prag în prag. SDOVEANU, O. VII 79.
       • Locuţiune adverbiala Fără (de) veste = subit, deodată, pe neașteptate. Convoiul, fără, veste A pornit încet la vale. TOPÎRCEANU, B. 20. La urma urmelor, unde nu-i dă și Trăsnea, cel uricios, un pupoi fără veste. CREANGĂ, A. 98. Pornindu-mă a-ți vorbi despre vînătoare, mă văz fără veste pribegind pe răzoarele literaturii. ODOBESCU, S. III

12.
       • Expresia: A da de veste = a aduce la cunoștință, a duce vestea, a înștiința, a vesti. Da Manea și cu Neculai unde-s? I-am trimis pe drum înainte, să ni dea de veste cînd o auzi ceva. BUJOR, S. 152. A prinde de veste (sau, învechit, a lua veste) = a afla. Să nu cumva să te răsufli cuiva, ca să prindă el de veste. CREANGĂ, P. 29. Dușmănit vei fi de toate, făr-a prinde chiar de veste. EMINESCU, O. I 147. Luînd veste de venirea sa. Îi ieși spre întîmpinare. GORJAN,

II. I

2. (Transilvania) A lua de veste = a observa, a remarca, a vedea. Cimpoieru-i ia de veste. Stă o clipă, hodinește. Schimbă hora-n cînt de jale. GOGA, P. 101. Ce (mai) veste? = ce e nou? ce noutăți știi? Noroc bun, tînăr voinic! Ce veste, de unde vii? ALECSANDRI, P. P. 21. Ce veste, frumoasa mea doamnă? NEGRUZZI, S. I 145. (în legătură cu poveste) Aminteri, ce mai veste-poveste pe la dv.? CARAGIALE, O. VII 178.

2. (Mai ales în construcție cu verbele «a merge», «a se duce», «a ajunge» etc.) Zvon; prin extensie faimă, renume. Se dusese vestea în lume de cei doi minunați coconi. CARAGIALE, O. III 93. Lățitu-s-a vestea-n lume De frumseța Chiruții. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 491. Vestea-n țeară a agiuns De un hoț cu nume Tuns. ALECSANDRI, P. P. 162.
       • (În legătură cu poveste) A rămas veste și poveste din bătrîni din oameni buni...ȘEZ. V 510.