eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă creierul mic?

Care e creierul mic?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "creierul mic":
parte a creierului situată în regiunea posterioară și inferioară a craniului; cerebel




Ce inseamna expresia      Alte expresii înrudite sau asemănătoare


Ce inseamna expresia      ă in literatură

" Si tot ce este-n suflet ca sfanta inspirare,
Si tot ce este-n creier ca vis sau cugetare,
Si tot ce este-n inimi ca patimi ori simtiri,"
Noaptea de iunie poezie de Alexandru Macedonski

" Atomi vagabonzi. Declansate
Virtuti de creier imberb...
... Neutronii sunt rezultatul unei foarte indelungate"
Suita-grotesc impotriva armei cu neutroni poezie de Anatol Codru
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
CREÍER, creieri, substantiv masculin (La plural adesea cu valoare de sg.)

1. Partea cea mai importantă a sistemului nervos central la toate animalele, organ al gîndirii și al conștiinței omului, situat în cutia craniană și compus dintr-o masă de substanță nervoasă; encefal. Conștiința și gîndirea noastră, aricit de mult ar părea că se situează deasupra simțurilor noastre, sînt produsul unui organ material, fizic, produsul creierului. MARX-ENGELS, O. A. II Dacă ne punem însă întrebarea ce sînt în fond gîndirea și conștiința și care este originea lor, constatăm că ele sînt produse ale creierului omenesc. ENGELS, 43. Creierul mic = parte a creierului situată în regiunea posterioară și inferioară a craniului; cerebel. Creierul mare = parte a creierului situată în regiunea anterioară și superioară a craniului.

2. figurat Minte, inteligență, judecată. Rumi adunase-n creier Toată cuminția lumii. COȘBUC, P. I 71.
       • Expresia: A-și frămînta creierii = a-și chinui mintea, a-și bate capul.
♦ Elementul care organizează și conduce o acțiune. Creierul și sufletul infernalului complot. CARAGIALE, M. 76.

3. (În expresie) Creierii (rar creierul) munților = locurile cele mai îndepărtate și mai greu accesibile ale munților. Moții vin din creierul munților, dau o roată prin tîrg... și pornesc înapoi. BOGZA, Ț. 22. A plîns Dănilă și s-a suit în creierii munților. GALACTION, O. I 156. În creierii munților era să meargă mai greu ca pe loc șes. CARAGIALE, O. III 91.

– Variantă: (regional) críer (EMINESCU, O. I 134, IONESCU, P. 36) substantiv masculin