eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă expresia: aici e totul?

Care e înțelesul expresiei expresia: aici e totul?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "expresia: aici e totul":
asta explică tot, într-asta constă totul





Ce inseamna expresia      ă in literatură

" Cand prin apa se boteaza,
Iar in fapta sta tot rau.
Pana cand intai Aprilii"
Zi intai aprili poezie de Alecu Donici

" Romani cu barbatie, cu inimi de caldura
Vor ramanea tot frati.
In secolul de fata popoarele cu minte"
La ceahlau poezie de Alecu Donici
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
TOT4, TOÁTĂ, toți, toate, adjectiv

I. (Numai la sg.)

1. Întreg. Nu pot mînca de lacrimi Și trebuie să ies Afară-n vînt, afară, Că-mi arde capul tot. COȘBUC, P. I 60. Un tremur o cuprinde în tot trupul și ochii i se painjinesc. CREANGĂ, P. 26. Se zguduie tot domul. EMINESCU, O. I 435.
       • Expresia: În toată mintea vezi minte (2). În toată firea vezi fire. Cu toată inima vezi inimă (II 1 a).
       • (Substantivat, rar) A fost un gemet întreit Din totul inimii pornit. COȘBUC, P. I 287.
♦ (Despre corpul omului) Complet, din cap pînă-n picioare. Badea nalt cît o prăjină, Mîndruța-i toată-n țărînă. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 429. Ieși, fată, din piatră, Să te văd odată!

– Cum să ies din piatră? Că sînt goală toată. ALECSANDRI, P. P. 15.

2. (Referitor la componența, alcătuirea unui lucru; de obicei prin exagerare) Din care nu lipsește nimeni sau nimic. În serile de vară, mai ales pe lună, toată mahalaua ieșea pe prispa de pămînt. DELAVRANCEA, S. 217. Chirică atunci... într-o clipă aduna toată drăcimea. CREANGĂ, P. 158. La geamul tău ce strălucea Privii atît de des; O lume toată-nțelegea

– Tu nu m-ai înțeles. EMINESCU, O. I 191.

3. (Referitor la cantitate) Cît există, cît este, cît are cineva. Își împărți toată avuția pe la ostași. ISPIRESCU, L.

4. Înghite el toată apa din fîntînă. CREANGĂ, P. 65. Pînă nu vei număra Paiele de p-un hotar Și tot fînul dintr-un car. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 277.
       • locuțiune prepoziție Cu tot... = în ciuda... Cît de tînăr se păstrează... cu tot părul albaneză C. PETRESCU, Î. II 123.
       • Expresia: Tot aurul din lume să-mi fi dat vezi aur (3). Asta-i toată averea mea vezi avere. Nimica toată vezi nimica2.

4. (Referitor la întindere, cuprins) Cît e de mare, cît se întinde, cît cuprinde. Mai un hotar tot a fost plin De mese. COȘBUC, P. I 57. Apoi, Făt-Frumos se duse în grajdurile împărătești, unde erau cei mai frumoși armăsari din toată împărăția, ca să-și aleagă unul. ISPIRESCU, L.

3. În sfîrșit, s-a hotărît a se duce în toată lumea, să-și caute bărbatul. CREANGĂ, P. 89. Dorul meu pe unde pleacă, Nu-i pasăre să-l întreacă... Pînă ce clipești o dată, Înconjură lumea toată. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 90.

5. (Referitor la durată) Cît durează, cît ține. Ca plumbul surd și rece el doarme ziua toată. EMINESCU, O. I 96. Mîndră, mîndruleana mea, Toată vara mi-ai lucrat La o masă de bumbac. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 452.

6. Deplin, complet, perfect. Condurul sta d-a pururea pe masă, în cămara împăratului. Oricine voia să-l încerce avea toată voia. ISPIRESCU, L. 306. Ai toată voia de la mine, fătul meu. CREANGĂ, P. 187. Să lase toată latitudinea și toată libertatea inițiativei individuale. GHICA, S. XXII.
       • Locuţiune adverbiala În toată libertatea (sau liniștea) = bucurîndu-se de o libertate (sau de o liniște) deplină. În toată puterea cuvîntului vezi cuvînt (1). Cu tot dinadinsul vezi dinadins. Cu tot dragul vezi drag1. Cu toată dragostea vezi dragoste (I 1).
♦ (Formează superlativul) Cum nu există (altul) mai mult, mai mare. Dar nu mai cade, ca-n trecut, În mări din tot înaltul. EMINESCU, O. I 181.
       • locuțiune adjectiv De tot... = cum nu se poate mai mult. O casă de toată frumusețea. ▭ Nică era băiat de tot hazul, știa să facă o mulțime de pozne. SLAVICI, O. I 88. Un moșneag fără căpătăi, însă de tot hazul. CREANGĂ, A. 82.

II. (Generalizează asupra ființelor sau lucrurilor dintr-un grup, considerate unul cîte unul) (Învechit și regional; de obicei precedat de prepoziție «la») Fiecare (din). Veneau cu fete și feciori Trăsnind rădvanele de crai, Pe netede poteci de plai. La tot rădvanul, patru cai, Ba patru sori. COȘBUC, P. I 55. Tunuri mari și tunuri mici, La tot tunul cinci voinici. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 321.
       • (Determinînd o noțiune temporală și precedat de prepoziție «în» sau, învechit și popular, «pe», dă ideea de periodicitate, de repetiție) Împăratul are obicei a bea în toată sara o cupă de lapte dulce. CREANGĂ, P. 97. În toată sîmbăta să se procitească băieții și fetele. id. O. A. 34. Astfel vine-n toată noaptea zburător la al ei pat. EMINESCU, O. I 80. Alergări de cai se fac pe tot anul. NEGRUZZI, S. I 36. Să dea apelor... cîte un cap dă om pă toată ziua. ȘEZ. III 101.
       • locuțiune adjectiv De toată ziua sau de toate zilele = zilnic, de fiecare zi. Iar înainte de a-și pune gîtul în jugul vieții de toată ziua, porniseră, ca ucenicii altor timpuri și altor neamuri, să străbată țara din ținut în ținut. C. PETRESCU, R. DR. 33.
       • Locuţiune adverbiala Peste tot (locul) = pretutindeni. O carte plăcută, în care formulele costelive ale mecanicei... sînt mai peste tot locul foarte binișor furișate printre o mulțime de noțiuni istorice. ODOBESCU, S. III

11. În tot momentul vezi moment. În (sau, învechit, pe) tot ceasul vezi ceas (2).
♦ (Generalizează asupra tuturor elementelor de același fel, considerate izolat) Oricare, orice fel. Din partea lor mi-am luat toată nădejdea. CREANGĂ, P. 193. Toată paserea pe limba ei piere. NEGRUZZI, S. I 247. Toată boala are leac. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 212.
       • Tot insul vezi ins. Tot natul vezi nat.
       • locuțiune adjectiv (De) tot felul vezi fel. De tot neamul vezi neam2 (l).
       • Locuţiune adverbiala La toată întîmplarea vezi întîmplare. În tot cazul vezi caz.

III. (Numai la plural ) În număr complet, fără să lipsească nici unul. Toate felinarele sînt stinse. BOGZA, Ț. 53. Împăratul se afla la masă cu toți boierii. ISPIRESCU, L.

2. Atunci deodată tuturor mesenilor... li s-au stricat cheful. CREANGĂ, P. 232. Mă cunoșteau vecinii toți

– Tu nu m-ai cunoscut. EMINESCU, O. I 191.
       • Locuţiune adverbiala Din toate părțile = de pretutindeni. Din sus, din jos, luminile apar deodată din toate părțile. BOGZA, Ț. 49. În toate părțile = pretutindeni. Sîngele cerbului odată a și-nceput a curge gîlgîind și a se răspîndi în toate părțile. CREANGĂ, P. 226. Pe toate drumurile vezi drum (1). Pe toate cărările vezi cărare. După toate probabilitățile vezi probabilitate. Cu toate urechile = cu mare atenție. Fata asculta cu toate urechile. ISPIRESCU, L. 18.
       • locuțiune conjuncție Cu toate acestea = totuși.
       • Expresia: Toate cele vezi cela2.
       • (Așezat în urma unui pronume persoană) Noi toți. Voi toate.
       • (Alcătuind, împreună cu un numeral cardinal, un numeral colectiv) Trei, doamne, și toți trei [titlu]. COȘBUC, P. I 99.
♦ (Predomină ideea de varietate, de diversitate) În serie completă, fără să lipsească ceva. Jumătate din vitrinele prăvăliilor sînt ocupate numai cu topoare, de toate dimensiunile, aranjate în toate felurile. BOGZA, Ț. 22. Toate bunătățile de pe lume erau acum în palaturile lor. CREANGĂ, P. 85.
       • Expresia: A vîrî (sau a băga) pe cineva în toți sperieții (sau în toate grozile morții) = a înfricoșa, a îngrozi din cale-afară. Mi-a ieșit înainte un urs grozav, care m-a vîrît în toți spărieții. CREANGĂ, P. 186. M-ai băgat în toate grozile morții, căci, cuprins de amețeală, nu mai știam unde mă găsesc. id. ib. 196.

– Forme gramaticale: gen. singular a tot, dativ singular la tot, gen. plural m. și forme (a) tuturor și a toate, dativ plural tuturor și tuturora.

– Gen.-dat. plural m. și forme și: tutulor (DELAVRANCEA, S. 120, ISPIRESCU, L. 283).