eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă flexiune verbală?

Care e flexiune verbală?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "flexiune verbală":
conjugare 2




Ce inseamna expresia      ă in literatură

"
Substantivul verbal se roteste
in spatiul stirii de sine,"
Nimic nu-i zero poezie de Ion Vatamanu

"
Pristanda: Ordin verbal de la conul Fanica.
"
O scrisoare pierduta poezie de Ion Luca Caragiale
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
VERBÁL, -Ă, verbali, -e, adjectiv

1. Care se face prin viu grai sau se transmite oral, din gură în gură; (în opoziție cu scris) care caracterizează graiul viu, vorbirea; oral. (Adverbial) Apoi, apropiindu-se mai mult, adăogă: Aș avea ceva verbal. despre ZAMFIRESCU, R. 161.
       • (În special în diplomație) Notă verbală = notă nesemnată, echivalentă cu o declarație orală.
       • Compus: proces- verbal vezi proces.
♦ Care se referă la exprimarea prin vorbe; format din cuvinte. Poezia acestuia înscrie de cele mai multe ori o mare bogăție de idei într-o extrem de mare economie verbală. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 389, 3/3. Hogaș este un autor stăpîn pe o incontestabilă putere verbală. VIANU, A. P. 282.

2. (În expresie) Surditate verbală vezi surditate.

3. Care aparține verbului, privitor la verb. Forme verbale. ▭ În rusește flexiunea nominală e sintetică, iar cea verbală e analitică. GRAUR, forme L. 180.