eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă în construcții negative sau interogative a fi sau a-i părea cuiva de șagă sau lucru de șagă?

Care e în construcții negative sau interogative a fi sau a-i părea cuiva de șagă sau lucru de șagă?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "în construcții negative sau interogative a fi sau a-i părea cuiva de șagă sau lucru de șagă":
a fi sau a i se părea cuiva că este lucru neînsemnat, fără importanță




Ce inseamna expresia      ă in literatură

" Si-n al ei haos recad, c`nd moare
Clipa de care, lacomi, s-aga a.

"
In amurg poezie de Alexandru Vlahuta

" Singur Aga numai dansul se mai afla in picioare.
Ca un fulger ii sclipeste iataganu-ncovoiat,
A pierdut orice nadejde, dar se lupta ne-ncetat,"
Zopira poezie de Cincinat Pavelescu
Definiție din
Dicționarul etimologic român
ágă (-ále), substantiv neutru –

1. Ofițer superior în armata turcă. –

2. Nobil de rang secundar, ofițer superior; este atestat în Muntenia începînd de la 1620, în locul celui care înainte se numea căpitan de vînători. Era conducătorul militar al poliției, inspector al piețelor urbane și, după răscoala din 1655, conducătorul militar al infanteriei; avea închisoare proprie și tribunal la el acasă. Regulamentul Organic i-a acordat gradul de colonel.

– Mr. aga. limba turcă aga (Roesler 587, Șeineanu, II, 10; Lokotsch 28); conform limba neogreacă ἀγά, albaneză, limba bulgară agá. Este un hibrid gramatical. La început, sing. său a fost agá, formă care explică plural agale. Mai tîrziu sing. a fost asimilat cu tipul tată; astfel că astăzi sing. este m., în ciuda formei, iar plural este forme, în ciuda sensului. DAR tratează drept cuvinte distincte agá (plural aghii, a cărui formă este falsă) și agă. derivat agesc, adjectiv (polițienesc); agie, substantiv feminin (poliție; birou al unui agă); agoaie, substantiv feminin (soție de agă); agiesc, adjectiv (polițienesc); Agachi, substantiv masculin (aga), dim. de la limba neogreacă ἀγάϰι, și considerat greșit nume propriu (Șeineanu, II, 11; Bogaci).