 |
|
| CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Sensul expresiei este
|
 ă in literatură " Le pare unora normal Sa-nhame vorbele la targa, Pe-aceasta targa sa o traga Cu doua jumatati de cal. Dar e absurd, dar e banal In targa gandul lor sa mearga, Sa deie-n gropi si sa se sparga De un destept provincial, De-un moft, care pe loc alearga, Care-i schilod si anormal, Ca o martoaga roaiba-sarga," Dare absurd poezie de Anatol Codru " /muncitorul Patru, grav ranit e adus pe o targa de doi muncitori alaturi Liviuta il tine bine sa nu se clatine ranitul geme/ GABRIEL:/se aseaza in genunchi linga el/Te doare, Petre?" DINCOLO DE VALE poezie de EUGEN GROZA |
| Definiție din
TÁRGĂ, tărgi, substantiv femininDicționarul limbii romîne literare contemporane 1. Pat portativ, cu care se transportă răniții și bolnavii. Eram în vagoane speciale, în tărgi lungi pentru dormit. CAMIL PETRESCU, U. N. 416. Îl ridicară pe mîni și-l duseră pe-o targă. MIRONESCU, S. A. 36. De la căpitănia portului sosiră doi oameni cu targa, așezară mortul înlăuntru, îl înveliră cu o pînză albă. DUNĂREANU, CH. 52. 2. Mică platformă portativă de scînduri, de nuiele etc., care servește la căratul diferitelor materiale. ♦ (Rar) Samar folosit la șantiere pentru căratul cărămizilor pe schele. Trebuie ca, mereu, neamul nostru să umble cu targa în spate și să-și cîștige pîinea cu mistria. PAS, Z. I 252. 3. Coș folosit la căratul peștelui. La piață peștele se scoate dintr-însele încetul cu încetul, descărcîndu-se cu tărgile (împletite din curpene de viță cu 2 mînere de lemn). ANTIPA, P. 717. 4. (În expresie A trage targa pe uscat = a fi strîmtorat bănește, a o scoate cu greu la capăt; a trage mîța de coadă. Pînă prin postul mare uneori, de bine, de rău, se mai trăgea targa pe uscat. PAS, Z. I 131. |
