eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă în sintagmele Scoala neogramatică sau curentul neogramatic?

Care e în sintagmele Scoala neogramatică sau curentul neogramatic?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "în sintagmele Scoala neogramatică sau curentul neogramatic":
curent lingvistic care susține principiul regularității schimbărilor fonetice considerând analogia drept factor principal în apariția formelor noi și promovează studiul limbilor moderne




Definiție din
Dicționar enciclopedic
NEOGRAMÁTIC, -Ă (< neo- + gramatic, după germană, limba franceza ) adjectiv, substantiv masculin

1. Adj. Școala n. = curent lingvistic apărut în a doua jumătate a secolul 19, la Leipzig, printre elevii lui Goerg Curtius. A încercat să introducă în lingvistică și istorie supremația unor legi asemănătoare celor din natură, fizică, biologie; susținea principiul regularității schimbărilor fonetice și analogia ca factor principal în crearea formelor noi. A promovat studiul limbilor moderne și al dialectelor lor. Reprezentanți: K. Brugmann, H. Osthoff, H. Paul

– în Germania; K. Verner

– în Danemarca, M. Breál și G. Paris

– în Franța, W.D. Whitney în S.U.A. În România, B.P. Hasdeu, Al. Lambrior, H. Tiktin, L. Șăineanu. Al. Philippide, O. Densusianu și S. Pușcariu au elaborat lucrări importante bazate pe aceste principii.

2. S. m. Adept al principiilor școlii neogramatice.