eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă limba latină sau substantivat, forme, latina?

Care e limba latină sau substantivat, forme, latina?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "limba latină sau substantivat, forme, latina":
limba vorbită de romani






Ce inseamna expresia      ă in literatură

"
M-oi duce, m-oi pierde, ca jocul latin
Iubto, imi ada urciorul cu vin."
Calusarii poezie de Ion Pillat

" Ca slav eram, de n-as fi fost latin,
latin as fi, de nu mi-ar zice dac
dar a iesit asa: sa fiu roman "
Inscriptie pe piatra de hotar poezie de Geo Dumitrescu
Definiție din
Dicționar enciclopedic
LATÍN, -Ă substantiv masculin și forme, adjectiv

1. S. m. și forme (La m. plural ) Populație indo-europeană care s-a stabilit la sfârșitul milen. 2 î. Hr. în provincia Latium (azi regional Lazio) din Italia centrală.
♦ Persoană care face parte din această populație.

2. Adj. Care se referă la Latium, care provine din această provincie; prin extensie care se referă la limba și literatura romanilor; de origine romană.
       • Limba l. (și substantivat, forme) = limbă indo-europeană din grupul italic. Vorbită de latini s-a extins în paralel cu expansiunea politică a Romei, în special ca limbă a administrației și culturii, în toată Italia și pe întreg teritoriul imperial, reușind să înlăture celelalte limbi din Italia (etrusca, osca) și din alte regiuni (ilira, celtica, retica), cu excepția limbii grecești. A fost limba oficială a Imp. Roman, vorbită din Bretania și Portugalia până la G. Persic. În Evul Mediu a reprezentat mijlocul principal de comunicare, ca limbă a științei, filozofiei și teologiei. Adoptată de Biserica catolică ca limbă liturgică

– după traducerea Vulgatei a devenit a doua limbă internațională după greacă, fiind folosită în unele universități europene până în secolul 19. L. nu a avut dialecte, dar deosebirile regionale s-au accentuat continuu. Alături de l. literară (cristalizată în secolul 2-3), a existat și o variantă populară, vorbită (l. vulgară, populară), din care s-au dezvoltat limbile romanice.
       • Alfabetul l. = alfabet creat în secolul 7 î. Hr. pe baza celui etrusc. Are 23 de litere. Este folosit astăzi în scrierea mai multor limbi (ex. limbile romanice, germanice, fino-ugrice etc.).