Ce înseamnă locuțiune adjectiv de vînzare?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "locuțiune adjectiv de vînzare": destinat vinderii, menit să fie vîndut

" "E, si tu acum, chiar asa, totul de vinzare..."
"Dar sigur ca totul de vinzare daca esti profesionist" - si
am tacut brusc "
Cateva cuvinte despre Ioana poezie de Mircea Cartarescu

" Omul a raspuns scurt ca n-are vreme. Abia sosise si e nevoit sa plece iar undeva, chiar in ziua aia.
- imi duc iapa la vinzare, o lua el banuitor inainte.
- Bine faci, il sfatui popa. Ca toti sint numai cu ochii pe ea. Le sta in git. Parca n-ar mai fi si alti cai"
Alcyon sau Diavolul alb poezie de Vasile Voiculescu

VÎNZÁRE, vînzări, substantiv feminin

1. Acțiunea de a vinde și rezultatul ei; vindere. A pune în vînzare.
       • (Popular) Vînzare bună, formulă de salut la plecarea dintr-o prăvălie. Vînzare bună și să, ne vedem cu bine. DUMITRIU, N. 232. Vînzare-cumpărare vezi cumpărare. Vînzare silită = vînzare ordonată de autoritatea judiciară pentru datorii neachitate.
       • locuțiune adjectiv De vînzare = destinat vinderii, menit să fie vîndut. Văzînd cerbul... întrebă dacă-i este de vînzare. ISPIRESCU, L. 115. De vînzare ți-e găinușa ceea, măi băiete?

– De vînzare, moșule. CREANGĂ, O. A. 61. Nu mi-e negrul de vînzare... Că-i voinic și-i pui de zmeu, Și-i fugar pe placul meu! ALECSANDRI, P. P. 105.

2. (Concretizat, rar) Ceea ce se vinde, obiect care se vinde; marfă. Mergea în piață și vedea vînzări, Pometuri, dulcețuri și alte mîncări. PANN, P. vezi I 130.

3. Faptul de a săvîrși o trădare; trădare. Numai vînzarea răpune capetele crailor. SADOVEANU, O. VII 150. A fost un denunț sau așa ceva...

– Iată bucureștenii dumneavoastră: vînzări peste vînzări! CAMIL PETRESCU, O. II 135. Samson vorbi cu glas adînc: «Știu bine Că-n sărutarea asta care-nșală Ai plănuit vânzarea criminală, Că voi cădea și voi muri prin tine». TOPÎRCEANU, P. 83.