eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă locuțiune adjectiv din sau de prin partea sau părțile locului?

Care e locuțiune adjectiv din sau de prin partea sau părțile locului?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "locuțiune adjectiv din sau de prin partea sau părțile locului":
care este din sau în regiunea despre care se vorbește; băștinaș, originar din






Ce inseamna expresia      ă in literatură

" Pe unde locul mai salbatic s-ar intampla in drumul meu,
Iar dand uitarii lumea-ntreaga si eu s-am parte de uitare,
Ranit de lupta unei viete pe care n-am cerut-o eu."
Padurea poezie de Alexandru Macedonski

" A! batjocura amara!... Eu eram din condamnati,
Faceam parte din ocnasii ce pe subrede picioare
Isi tarasc ale lor zile ca ghiulele-obositoare,"
Noaptea de martie poezie de Alexandru Macedonski
Definiție din
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a
PÁRTE, părți, substantiv feminin

I.

1. Ceea ce se desprinde dintr-un tot, dintr-un ansamblu, dintr-un grup etc., în raport cu întregul; fragment, bucată, porțiune.
       • În parte = a) locuţiune adverbiala în oarecare măsură, parțial; b) locuțiune adjectiv și adverb separat, deosebit, unul câte unul, pe rând; c) locuţiune adverbiala făcând abstracție de ceilalți, aparte.
       • Expresia: În (cea mai) mare parte = în majoritate; în bună măsură. Cea mai mare parte (din... sau dintre) = majoritatea. Parte..., parte... = (despre oameni) unii... alții...; (despre lucruri) atât..., cât și...; (în corelație cu sine însuși) unii oameni..., alți oameni...; unele lucruri..., alte lucruri....

2. Element constitutiv, precis delimitat, din structura unui tot, a unui ansamblu; element indisolubil legat de componența sau de esența unui lucru; prin extensie sector, compartiment.
       • Parte de vorbire (sau de cuvânt) = categorie de cuvinte grupate după sensul lor lexical fundamental și după caracteristicile morfologice și sintactice. Parte de propoziție = cuvânt sau grup de cuvinte din alcătuirea unei propoziții, care poate fi identificat ca unitate sintactică aparte după funcția specifică îndeplinită în cadrul propoziției.
       • Expresia: A face parte din... (sau dintre...) = a fi unul dintre elementele componente ale unui tot; a fi membru al unei grupări. A lua parte la... = a participa; a contribui la...
♦ Diviziune (cu caracteristici bine precizate) a unei opere literare, muzicale etc.
♦ Ceea ce revine de executat fiecărui interpret sau fiecărui instrument dintr-o partitură muzicală scrisă pentru ansambluri.
♦ specializare Porțiune a corpului unui om sau al unui animal care formează o unitate în cadrul întregului.

3. Ceea ce revine cuiva printr-o împărțire, printr-o învoială, dintr-o moștenire etc.
       • Expresia: Partea leului = partea cea mai mare dintr-un bun, dintr-un câștig (realizat în comun), pe care și-o rezervă cineva pentru sine. (familial) A face (cuiva) parte de ceva = a da (cuiva) ceva, a face (cuiva) rost de ceva; a-l avea în vedere cu... A-și face parte (din...) = a-și însuși ceva (în mod abuziv). A fi la parte cu cineva = a fi asociat cu cineva la o afacere, a beneficia împreună cu altul de pe urma unui câștig.
♦ (popular) Ceea ce e hărăzit sau sortit (în bine sau în rău) cuiva; soartă, destin.
       • Expresia: A (nu) avea parte de cineva (sau de ceva) = a (nu) se bucura de ajutorul, de prietenia sau de existența cuiva sau a ceva; a (nu) avea fericirea să conviețuiască cu cineva drag. (familial, ca formulă de jurământ) Să n-am parte de tine dacă știu.
♦ Noroc, șansă.
♦ (concretizat; popular) Persoană considerată ca fiind predestinată să devină soțul sau soția cuiva ori în legătură cu care se face un proiect de căsătorie.

4. Contribuție în bani sau în muncă la o întreprindere, la o afacere etc., dând dreptul la o cotă corespunzătoare din beneficiu; (concret) cota respectivă care revine fiecărui participant.
       • locuțiune adjectiv și adverb În parte = a) (care se face) în mod proporțional; b) (în sistemul de arendare a pământurilor) (care se face) în dijmă, cu plata unei dijme. La parte = (care este angajat) cu plata într-o anumită cotă din beneficiul realizat.
       • Expresia: Parte și parte = în părți, în cote egale.

II.

1. Regiune (geografică), ținut; loc; țară.
       • locuțiune adjectiv Din (sau de prin) partea (sau părțile) locului = care este din (sau în) regiunea despre care se vorbește; băștinaș, originar (din...).
       • Locuţiune adverbiala În (sau din, prin) toate părțile = (de) pretutindeni; (de) peste tot. În nici o parte = nicăieri. În ce parte? = unde? Din ce parte de loc? = de unde? În (sau prin) partea locului = în (sau prin) regiunea despre care se vorbește; pe acolo. În altă parte = aiurea.

2. Margine, latură, extremitate a unui lucru, a corpului unei ființe etc.; fiecare dintre cele două laturi sau dintre fețele ori muchiile unui obiect.
       • Locuţiune adverbiala (Pe) de o parte... (pe) de altă parte... (sau pe de alta...) = într-un locuțiune.., într-alt locuțiune..; într-o privință..., în altă privință..., dintr-un punct de vedere..., din alt punct de vedere... Într-o parte = strâmb, oblic, pieziș. La o parte = a) într-o latură, la oarecare distanță, mai la margine; b) izolat, separat.
       • Expresia: A se da la o (sau într-o) parte = a se da în lături, a face loc să treacă cineva; prin extensie a se eschiva, a se feri (să acționeze, să ia poziție). La o parte! = ferește-te! fă loc! A da la o parte = a) a deplasa lateral; b) a îndepărta, a elimina. A pune la o parte = a economisi, a strânge. A lăsa la o parte = a renunța la..., a înceta să... (familial) A fi (cam) într-o parte = a fi zăpăcit, țicnit, nebun.

3. Direcție, sens (în spațiu).

4. figurat Punct de vedere într-o problemă dată; privință. Din partea mea fă ce verb reflexiv:ei.

III.

1. Categorie socială, profesională etc.; tabără, grup, colectivitate; persoanele care alcătuiesc o asemenea categorie, tabără etc.
       • locuțiune adjectiv Din (sau dinspre) partea mamei (sau a tatălui) = care face parte din familia mamei (sau a tatălui).
       • Expresia: A fi (sau a se declara) de partea cuiva = a fi alături de cineva, a se ralia la punctul de vedere al cuiva. A avea de partea sa = a avea în favoarea, în sprijinul său. A lua (sau a ține) parte (sau partea) cuiva = a apăra, a susține; a favoriza. (popular) A se arunca (sau a se da) în partea cuiva = a semăna cu cineva (din familie). Din partea cuiva = în numele, ca reprezentant (al cuiva); trimis de cineva.
♦ (popular; în sintagmele) Parte(a) bărbătească = (ființă de) sex masculin; totalitatea bărbaților. Parte(a) femeiască = (ființă de) sex feminin; totalitatea femeilor.

2. Fiecare dintre persoanele, dintre grupurile de persoane etc. interesate într-o acțiune, într-o afacere sau într-un proces; fiecare dintre statele implicate într-un conflict, angajate în tratative etc.
       • Parte contractantă = fiecare dintre persoanele sau dintre grupurile, statele etc. între care a fost încheiat un contract, un acord.

– latina pars, -tis.