eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă locuțiune adverbiala cu adevărat?

Care e înțelesul expresiei locuțiune adverbiala cu adevărat?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "locuțiune adverbiala cu adevărat":
într-adevăr





Ce inseamna expresia      ă in literatură

" daca nu niste oua de-arici?
Se zice ca din ouale cu adevarat fer mecate
ies pui de arici, pe neobservate,"
Oua de arici poezie de Arcadie Suceveanu

" Lui Mircea Pavelescu, ca sa-mi fie
Nepot adevarat in tot ce scrie,
Neramanand, prin neglijenti de stil,"
Lui Mircea Pavelescu poezie de Cincinat Pavelescu
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
ADEVĂRÁT, -Ă, adevărați, -te, adjectiv

1. (În opoziție cu mincinos) Conform cu adevărul. Multe se vorbiră Multe, lele Firă, Dar adevărate Nu-s în lume toate. COȘBUC, P. II 157. Nu se știe care din toate acele vorbe este cea adevărată. CREANGĂ, P. 233.
       • (Adverbial) Adevărat! încuviințară oamenii. PAS, L. I

11. Adevărat e că te-nsori? despre ZAMFIRESCU, R. 40. Care e capitala județului Buzău?

– Mizilul...

– Nu e adevărat... e Buzăul. CARAGIALE, O. II 182. Mă... cheamă nineaca...

– Nu-i adevărat... Stai aici. ALECSANDRI, T. I 210. Spune-mi, bade-adevărat, Pentru cine m-ai lăsat? JARNÍK-BÎRSEANU, despre 254.

2. (În opoziție cu fals) Veritabil, real. Din clocotul fierbinte al vieții celei noi Țîșnește poezia adevărată, vie. DEȘLIU, G.

6. Așa, poete, Cîntă viața Cea adevărată, Socialistă. FRUNZĂ, S. 53. El este adevăratul nepot al Împăratului-Verde. CREANGĂ, P. 278.
       • (Adverbial) O istorie adevărat națională ne lipsește. BĂLCESCU, O. I

7.
       • Locuţiune adverbiala Cu (sau de) adevărat = Într-adevăr. Vă cutremurați... evocînd sumbra dramă cu Țepeș, neînțelegîndu-vă între voi dacă atunci cînd domnitorul a dat cu pumnalul în pieptul turcului... l-a omorît de-adevărat. PAS, Z. I 188. Să știi, cumnate...că acest fecioraș al dumitale e cu adevărat năzdrăvan. SADOVEANU, N. forme

13. Se încredința că cel adevărat asemine vin nu băuse de cînd era. NEGRUZZI, S. I 83.
       • Autentic, original, nefalsificat. Diamant adevărat.
       • Aceasta este iscălitura noastră adevărată. DUMITRIU, B. forme

11.
♦ Netăgăduit, în toată puterea cuvîntului. Ai să pricepi mai tîrziu, cînd vei fi pescar adevărat. SADOVEANU, N. forme 30. Cine a aflat în lume prieten adevărat, El o comoară bogată-n viața sa a cîștigat. PANN, P. vezi III 19.

3. (În opoziție cu greșit) Just, corect, drept.
       • (Adverbial) Și adevărat, îți pare Că pe bolta lucitoare, Ca-ntr-o mină uriașe, Joacă focuri de lămpașe. DEȘLIU, M. 61. Adevărat că hambarul cel nou e mai depărtișor. REBREANU, R. I 99. Adevărat, nu e nici o asemănare între voi amîndoi. NEGRUZZI, S. I 64.