Ce înseamnă locuțiune adverbiala în sau, învechit, cu pripă?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "locuțiune adverbiala în sau, învechit, cu pripă": grabnic, repede, iute

" De ce v`sle=te =i se rapede
Cu-at`ta pripa =i nerabdare
Dup-o naluca de foc ce-o vede"
In amurg poezie de Alexandru Vlahuta

" Dar sa nu grabiti ocara!
I-am luat in pripa scara.
Ea ma-njura: Esti nebun?"
Scara poezie de George Cosbuc

PRÍPĂ substantiv feminin (Numai în locuțiuni) Locuţiune adverbiala În (sau, învechit, cu) pripă = în grabă mare, repede, de zor; pe loc, la moment. Dimineața, la cinci ceasuri, corniștii cîntau zorile și toată lumea se pregătea în pripă. SADOVEANU, O. VI 273. I-a pregătit băiatului, în pripă, ce-a putut. VLAHUȚĂ, O. A. 96. Descălecînd pe la gazde alergară cu pripă la cetate. NEGRUZZI, S. I 160. Fără pripă = fără grabă, pe îndelete, cu răgaz. Slujea în biserică fără pripă și toate le spunea și le făcea după tipic. GALACTION, O. I 207.
       • locuțiune prepoziție În pripa... = în graba momentului. Cîteva straie și cărți, răvășite în pripa plecării. C. PETRESCU, A. R. 197.