eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă locuțiune adverbiala până la saturație?

Care e înțelesul expresiei locuțiune adverbiala până la saturație?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "locuțiune adverbiala până la saturație":
a până la completarea tuturor valențelor libere; b figurat la nivelul de la care cineva nu mai poate suporta





Ce inseamna expresia      ă in literatură

" De aceea, artistii moderni, cari se simt patrunsi de vederile misticelor veacuri de mijloc, satui de excesul nerozesc al clasicitatii, se-ntorc cu dragoste la scoala primitivilor Renasterii, si, cand au adevarata vocatiune, bine fac! Mai scapam de productiile de examen, fapte de elevi cari ar fi fost chemati sa urmeze mai bine Facultatea de farmacie decat scpalele de arte frumoase!
Ni se mai usureaza satiul de atatia Apoloni si Minerve si Diane dupa reteta clasica - oribila saturatie de atatea mardale mitologice rancezite in cartoanele de modele, ori prafuite in rafturile cu cioburi de ghips! Atat mai bine!
in acelea au crezut altii, tinere! d-ta si cu mine nu mai putem crede-n ele! Lasa-te dar de arta ingrata si mergi de fa, mai bine, pilule! vei aduce mai real serviciu omenirii, si, astfel, ii vei inspira respect in loc de compatimire."
Apus de soare poezie de Ion Luca Caragiale
Definiție din
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a
SATURÁȚIE substantiv feminin

1. Stare a unui compus chimic care nu mai conține valențe libere și deci nu mai poate adiționa alte elemente în molecula lui; stare a unei soluții în care nu se mai poate dizolva o nouă cantitate din substanța dizolvată; stare a unui mediu gazos în care nu se mai poate evapora o nouă cantitate dintr-un anumit lichid; stare a unui sistem chimic, fizic sau tehnic pentru care o anumită mărime caracteristică a atins valoarea ei maximă.
       • Locuţiune adverbiala Până la saturație = a) până la completarea tuturor valențelor libere; b) figurat la nivelul de la care cineva nu mai poate suporta.

2. Stare de intensitate maximă a unui fenomen, satisfacere maximă a cuiva; prin extensie plictiseală, oboseală, dezgust care decurge dintr-o astfel de stare.

– Din limba franceza saturation, latina saturatio, -onis.