Ce înseamnă minia?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "minia": minyas

" Si turme-ntregi de ginduri pe puntea ei se-mbarca,
Noroade-ntregi, plecate puternicului cer.

E vremea sa se-abata minia lui! O ploaia
De stropi rigizi intinde zabrele de otel."
Arca poezie de Ion Barbu

" Apoi adormi i.
Ma trezii deodata asurzit de o larma tipatoare si invaluit in tunete albe. Un sorb de zapada adus de un vifor iscat din pamint tabarise pe munte si ne invaluise cu totul in minia lui.
in bezna balana care se rasucea nebuna in toate partile, gata sa ma smulga din loc, nu se deslusea altceva decit urletele crivatului turbat, care aproape ma trintise jos. Orice legatura cu tovarasii mi-era taiata. Armele cazura jos nefolositoare si le lasai acolo, nametite numaidecit de zapada. Orb, surd, ametit, teapan, simteam din ce in ce mai putin spaimele pieirii. Nu puteam sta in picioare, necum sa ma tirasc sau sa fac un pas in laturi. Strinsci cit putui pe linga mine poalele vesmintelor hartuite de vifoml care-mi impingea zapada in sin, pe git, la cingatoare, prin toate chiotorile hainelor si incaltamintelor. Luptindu-ma din rasputeri, ma dadui cu greu in dosul busteanului de care ma inclestai. Si, coplesit de fatalitate, ma culcai. Gindul mi se duse o clipa la visele din noaptea de ajunul Bobotezei, si-mi veni sa zimbesc. Dar ceva ma trezi. Ciinii cercasera orbecaind sa fuga acasa. Dar, ametiti, se intoarsera si se gramadira in mine. Unul ma riciia cu ghearele ca sa-si faca culcus in blana mea."
Caprioara din vis poezie de Vasile Voiculescu

MÎNIÁ, mînii, verb

I. reflexiv A se lăsa cuprins de mînie, a-și ieși din fire, a se înfuria, a se supăra. Se mînia foc cînd scripcarul Dadaci... îi aducea sara cîte doi-trei puișori. CAMILAR, N. I 31. De mă mai necăjești așa, bădie, să știi că mă mînii foc. HOGAȘ, M. N. 24. Ci numai nu te mînia, Ci stai cu binișorul. EMINESCU, O. I 174.
       • (Urmat de determinări introduse prin prepoziție «pe») Boierul se mînie pe soția sa. ISPIRESCU, L. 69. Se mînie văcarul pre sat; satul nu știe nimic. NEGRUZZI, S. I 250.
       • (Învechit, urmat de determinări introduse prin prepoziție «de») Se mînie foarte de înșelăciunea... împărătească. BĂLCESCU, O. II 270.

– prezent industrie și: mîniu (ALECSANDRI, T. I 205).