eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă minte de stinge sau de stă soarele-n loc, de-ngheață apele?

Care e minte de stinge sau de stă soarele-n loc, de-ngheață apele?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "minte de stinge sau de stă soarele-n loc, de-ngheață apele":
spune minciuni foarte mari, gogonate




Ce inseamna expresia      Alte expresii înrudite sau asemănătoare
Ce inseamna expresia      ă in literatură

" Si aude ea raspunsul:
„O, voi, minti intunecate,
Vad ca nu-ntelegeti firea,"
Fie voia ta! poezie de Alexei Mateevici

" Dorinta
De a minti cu flori...
"
Placerea de-a minti cu flori poezie de Anatol Codru
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
MINȚÍ, mint, verb IV.

1. intranzitiv A afirma în mod conștient un neadevăr, a denatura adevărul, a spune minciuni. De ce mă pune pe mine să mint în locul lui? Să mă fac de rîs? DEMETRIUS, C. 18. Nu, nu te iubesc, sărmană copilă! De ți-am și spus-o, am mințit. NEGRUZZI, S. I 55. Zis-a badea c-a veni Pînă-n fundul grădinii.. D-a mințit și n-a venit. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 97.
       • Expresia: Minte de stinge (sau de stă soarele-n loc, de-ngheață apele) = spune minciuni foarte mari, gogonate. Minte de stă soarele-n loc, iar luna să bagă după nor de rușine. RETEGANUL, P. I 30.
       • tranzitiv (Rar) Te pune pe-un genunche Și-ți tot minte mii și sute. Și mai mari și mai mărunte. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 276.
       • tranzitiv (Neobișnuit, cu privire la basme, snoave etc.) A povesti. (Atestat în forma regională minț) încordați-vă urechile, căscați-vă gurile și ascultați să vă mință nenea Ionuț o poveste asemenea căreia n-a fost, nici nu este. BOTA, P. 114.
       • tranzitiv A induce în eroare; a amăgi, a înșela. Vai de mine! cum poți minți oamenii astfel! SADOVEANU, Z. C. 254. Oare ochii ei o mint, Sau aievea-i, adevăru-i? Flori de tei el are-n păru-i Și la șold un corn de-argint. EMINESCU, O. I 103. Iepurile fricos și vulpea vicleană cari, fiecare dupe firea sa, se silesc a-și minți gonacii. ODOBESCU, S. III 41.
       • absolut Un tînăr

– zmeu năprasnic cu ochi ce sorb și mint. MACEDONSKI, O. I 24.
       • figurat Ca să mai mintă așteptarea, Constantin a început să fumeze. GALACTION, O. I 146.
       • Expresia: A-și minți foamea = a-și potoli temporar foamea cu puțină mîncare; a-și amăgi foamea. Îmi mai minții nițel foamea cu poamele ce găseam. GORJAN, H. I 133.

– prezent industrie și: mințesc (RETEGANUL, P.III 84), (învechit și regional) minț.