"
Sotropa, chemat, veni de data asta cu Susnea, vinatorul, o beldie cracanata, cu miscari mladii si agere priviri albastre. Calca asa de usor, ca nu-l simteai, ai fi zis ca aluneca, nu merge pe pamint, desi purta botfori. Avea din nastere la mina dreapta sase degete si intr-un obraz o pata mare singerie, ca o halca de bojoc fript, pentru care-l poreclisera Falca-Prajita. Nu bea rachiu, nu pufaia tutun. Ducea in spate o flinta veche cu incarcatura pe gura, iarba de pusca intr-un corn de bou negru, gloantele intr-o tesila de piele la sold. N-a dat buna ziua.
Vraciul s-a urcat in patului inalt, a iscodit de jur-imprejur ocolnita, insemnindu-si locurile. Atras apoi intr-un
piez al stinci, cu cosorul de argint, un rotocol, l-a boscorodit, l-a afumat cu zima, lupisdragi si alte buruieni la care trag fiarele si s-a asezat impreuna cu vinatorul acolo.
De cum a dat in noapte, s-au pus la pinda. Solomonarul, dc-a dreptul jos, culcat in tarina. Vinatorul, cu un genunchi in pamint si arma gata in cumpanire. Baciul si multimea de calugari s-au inchis in casaric, cu inimile biciind de asteptare."
Schimnicul poezie de Vasile Voiculescu