eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă publică?

Care e publică?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "publică":
proprietate care aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale, fiind formată din bunuri care, potrivit legii, sunt de domeniul public ori care, prin natura lor, sunt de uz sau de interes public




Ce inseamna expresia      ă in literatură

"
Cu toata cinstirea ce, ca niste oameni de rand, datorim ideilor unui om ales ca raposatul poet citat, nu ne putem opri a raspunde chiar aci impotriva acestor foarte gresite pareri ale lui. De catre oricine orice s-ar zice, in toata lumea proprietatea artistica si literara, ca toate proprietatile, este si trebuie respectata; cu cat cineva scoate la iveala sau apara mai mult parerea primejdioasa ca plagiatul ar fi legitim, desigur cu atat trebuie sa fie mai sarac de proprietate literara iar oamenii cari se indeletnicesc a topi monedele vechi ale altora si a le preface in monede noi spre a le cheltui dansii se numese in piata calpuzani si in literatura plagiatori.
"
Literatura in teatrul nostru poezie de Ion Luca Caragiale
Definiție din
Dicționar enciclopedic
PROPRIETÁTE (< limba franceza , latina) substantiv feminin

1. (Dr.) Stăpânirea deplină a unui bun în baza unui drept recunoscut de lege.
       • P. publică = proprietate care aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale, fiind formată din bunuri care, potrivit legii, sunt de domeniul public ori care, prin natura lor, sunt de uz sau de interes public. Bunurile care fac obiectul exclusiv al proprietății publice sunt bogățiile de orice natură ale subsolului, căile de comunicație, spațiul aerian, apele cu potențial energetic valorificabil și acelea ce pot fi folosite în interes public, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice și ale platoului continental, precum și alte bunuri stabilite de lege. Bunurile proprietate publică sunt inalienabile și pot fi date în administrarea regiilor autonome ori a instituțiilor publice sau pot fi concesionate sau închiriate.
       • P. privată = proprietate care aparține persoanelor fizice, persoanelor juridice, statului sau unităților administrativ-teritoriale, fiind formate de obicei din orice bunuri, cu excepția celor aflate exclusiv în proprietate publică, și asupra cărora titularul sau proprietarul exercită posesia, folosința și dispoziția în interes propriu, însă în limitele determinate de lege. P. privată este conform Constituției garantată, iar în condițiile legii, inviolabilă; bunurile p. private se află în circuitul civil.
       • (economie) P. imobiliară = terenul și resursele naturale ca și amenajările și construcțiile atașate terenului prin prin activitate umană.
       • P. intelectuală = drepturile referitoare la: opere literare, artistice și științifice; interpretări ale artiștilor interpreți și execuții ale artiștilor executanți, fonograme și emisiuni ale radiodifuziunii; invenții în toate domeniile activității umane, descoperiri științifice; desene și modele industriale; mărci de fabrică, de comerț și de serviciu, precum și nume comerciale și denumiri comerciale; protecția împotriva concurenței neloiale și orice alte drepturi aferente activității intelectuale în domeniile: industrial, științific, literar și artistic.

2. Obiect, bun aflat în proprietatea (1) cuiva.

3. Caracteristică, însușire, trăsătură predominantă a cuiva sau a ceva.

4. Calitatea unui cuvânt, a stilului etc. de a fi propriu (4).